Iazul Sălaș, din apropierea comunei Gura Bîcului, raionul Anenii Noi, este alimentat în întregime din Nistru. Efectele caniculei se văd deja: nivelul apei a scăzut cu aproape 30 de centimetri, iar temperatura apei a depășit 30 de grade.

OLEG ANDRONIC, administrator Iazul Sălaș: Norma este de 24-27 de grade. Noi, pentru zona lacului Sălaș, avem temperaturi la apă peste 30 de grade. O temperatură prea mare ca peștele să se hrănească și să se dezvolte normal. La așa temperaturi, peștele se hrănește noaptea, dimineața, iar ziua este deja mai pasiv.

Deocamdată, apa din lac rămâne curată, însă nimeni nu știe pentru cât timp.

GABRIELA SULEAC, jurnalist TVR MOLDOVA: Acesta este canalul prin care apa din Nistru este adusă în pepiniera de pește a lacului Sălaș. Se observă ușor algele care plutesc și care sunt specifice Nistrului. Totuși, ele nu ajung în lac. Înainte ca apa să intre în bazinul piscicol, aceasta trece printr-un sistem de filtre care reține algele și protejează astfel ecosistemul lacului.

Pentru a crește nivelul de oxigen din apă, administratorii folosesc bărcile cu motor. Valurile create ajută la oxigenarea apei și reduc riscul ca peștii să moară.

OLEG ANDRONIC, administrator Iazul Sălaș: Aceasta e o metodă de aerare și aerisire a apei. Practic, în fiecare dimineață, la orele 5-6, timp de o oră-două, facem o aerare, o aerisire a apei. Dizolvăm pelicula care se formează de fitoplancton pe timp de noapte, ca să protejăm peștele împotriva pieririi.

Odată scăpat de sub control, fenomenul dezvoltării algelor poate produce daune grave.

ELENA ZUBCOV, hidrobiolog: Din întâi se începe înflorirea pe fundul ecosistemului, apoi, când se ridică temperatura apei mai mare decât 22-23 de grade, ele se ridică într-o zi. Că unii spun că ieri era apa transparentă și azi a înflorit. Bineînțeles, când înfloresc și unele, și altele, poate să înflorească și acelea, și celelalte, dar înflorirea cu alge albastre aduce la aceea că ele elimină, când se dezvoltă abundent și chiar când pier, mor, niște substanțe care sunt toxice pentru pești, pentru melci și alți hidrobionți plutitori și cei de la fundul ecosistemului.

Canicula aduce cheltuieli mai mari pentru piscicultori și nu beneficiază de subvenții din partea statului.

ARCADIE GUIDEA, directorul Asociației Naționale a Piscicultorilor din Republica Moldova: Din câte cunosc, la unele bazine au fost de la 500 până la 2000 de lei la hectar, adică au fost costuri suplimentare pentru ameliorarea situației, fiindcă sunt unele bazine unde este pește mai mult, clar că acolo trebuie o tratare mai intensivă. Cu părere de rău, la moment nu avem ajutor din partea statului. Noi tare ne-am dori măcar să fim scutiți de taxe, impozite, plăți, dar, cu părere de rău, pe noi anul acesta, din contra, ne-au suprataxat.

O posibilă soluție este noul Program Strategic în Acvacultură, propus pentru următorii patru ani. Documentul prevede investiții și sprijin financiar de peste jumătate de miliard de lei pentru modernizarea bazinelor piscicole.  În Republica Moldova sunt înregistrate peste 5.000 de bazine acvatice și mai mult de 1.000 de producători piscicoli. Aceștia produc anual aproape 13.000 de tone de pește.