Capacitatea slabă a instituțiilor publice și mersul anevoios al reformelor-cheie riscă să pericliteze vectorul european al Republicii Moldova, conform Raportului de stare a țării pentru 2024, prezentat recent de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”. Această stare a lucrurilor persistă, subliniază autorii studiului, chiar dacă a fost validat vectorul european prin referendumul constituțional din 20 octombrie și pregătirile pentru negocierile de aderare din 2025.
Potrivit autorilor Raportului de Stare a Țării 2024, recuperarea economică, după criza din 2022, s-a amânat pentru 2024. Anul 2023 a fost marcat, de fapt, de o stagnare economică, înregistrând o creștere a PIB-ului de doar 0,7%, în pofida unui an agricol favorabil și a bazei mici de comparație (-4,6% în 2022).
Pentru 2024, autorii studiului anticipează o recuperare economică de circa 2%, fiind susținută în mare parte de o anumită dinamizare a consumului intern și de creșterea investițiilor publice.
„Economia moldovenească își epuizează potențialul, ceea ce face imperativă tranziția de la modelul de creștere economică de competitivitate bazat pe costul redus la forței de muncă la un model de creștere economică bazat pe eficiență”, a spus Adrian Lupușor, director executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.
„Pentru acesta, toate politicile, programele și mecanismele prin care statul susține economia trebuie sa prioritizeze activitățile economice generatoare de valoare adaugată și exporturi.”
Directoarea Fundației Friedrich Ebert Moldova, Ana Mihailov, a subliniat importanța transparenței bugetare, inclusiv transparența programelor de sprijin și a achizițiilor publice, care nu doar că asigură o mai bună responsabilitate din partea autorităților, dar și creează un climat de încredere în rândul cetățenilor că resursele sunt utilizate în mod eficient, echitabil și pentru binele comun.
„Necesitatea unui dialog sincer dintre autorități, societatea civilă și partenerii sociali, inclusiv pe marginea problemelor din sectoarele economic și social, rămâne pe cât de importantă, pe atât de actuală. Așteptăm de la factorii decizionali în continuare o mai mare deschidere, mai mult curaj în a discuta critic despre probleme, mai multă responsabilitate, or bună guvernarea este și despre aceste lucruri”, a adăugat ea.
De partea cealaltă, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, a spus că multe probleme nu au fost rezolvate decenii la rând și abia actuala guvernare a ajuns să lucreze la ele.
„De exemplu, avem primul pas real pentru edificarea unei Burse de Valori, care înseamnă oportunități pentru companii, alternativă pentru accesul la finanțare și factor de dinamizare a economiei pentru a obține creștere economică”, a spus oficialul.
„În plus, timp de un an, am dublat serviciile digitalizate, lucru care nu s-a făcut până acum. Următorii trei ani sunt cruciali pentru Moldova și mizăm pe susținerea UE, care are experiența de a integra țări mai mici și mai sărace.”
