De Ziua Internațională a Muzeelor și Noaptea Europeană a Muzeelor, instituțiile culturale din Republica Moldova și-au deschis, astăzi, porțile pentru vizitatori și au pregătit expoziții, concerte și activități interactive. Dincolo de sărbătoare, însă, multe dintre muzee se confruntă cu probleme cronice: lipsa spațiilor pentru expunerea patrimoniului, condiții improprii de păstrare a colecțiilor, clădiri care necesită urgent reparații și fonduri insuficiente pentru modernizare. Chiar și așa, muzeele încearcă să țină pasul cu timpurile și să transforme vizitele în experiențe culturale atractive.
Muzeul Național de Istorie a Moldovei este fondat de Ministerul Culturii și deține una dintre cele mai mari colecții de patrimoniu dintre cele șase muzee naționale din Republica Moldova. Dispune de peste 20 de colecții tematice, care includ arheologie, arme, documente, filatelie, numismatică, artă decorativă, mobilier și alte artefacte istorice. Patrimoniul său cuprinde peste 350.000 de piese, iar anual se îmbogățește cu aproximativ 10.000 de obiecte noi. Pentru a menține interesul publicului, instituția organizează frecvent expoziții temporare și dezvoltă activități interactive pentru copii și vizitatori fideli. Numărul acestor manifestări depășește 30 pe an.
Cea mai valoroasă expoziție a Muzeului Național de Istorie a Moldovei este „Tezaurul”, cea mai importantă colecție de aur și argint din Republica Moldova. Include peste 12 mii de piese, din perioada preistorică până în epoca modernă. Vizitatorii pot vedea obiecte rare și unice, care nu se mai regăsesc în alte colecții din lume: coliere, fibule, monede și alte artefacte de mare valoare istorică.
„Ea este pusă la dispoziția publicului prin expoziția permanentă de la subsol, într-o încăpere foarte protejată. Și, evident, avem și în depozite, pe care încercăm să le scoatem la iveală prin expozițiile temporare. Totodată, având în vedere că avem un volum mare, nu reușim să valorificăm expozițional toate piesele pe care le avem în depozite. Avem și secțiunea Expunatul Lunii, în care fiecare dintre cercetători, independent de ceea ce cercetează, pune la dispoziția publicului, timp de o lună, o piesă inedită, care posibil nici nu va ajunge în următorii 30 de ani într-o expoziție”, a declarat directorul adjunct al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Olga Andronovici.
Numărul vizitatorilor muzeului este în continuă creștere: de la 60.000 pe an, în urmă cu cinci ani, la aproximativ 77.000 în 2025, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 28%. Circa 20% dintre vizitatori sunt turiști străini, în special din România și Ucraina, dar și din alte țări europene. Instituția își păstrează caracterul de „muzeu clasic”, cu accent pe artefactele autentice, ceea ce atrage vizitatorii care caută o experiență culturală tradițională.
„Sunt turist din Belgia. Sunt aici să văd Moldova și Chișinăul. Sunt aici să descopăr mai multe despre istoria Moldovei. Nu știu prea multe despre ea, dar pare foarte interesantă. Este un muzeu foarte frumos, iar Chișinăul este și el un oraș foarte frumos.”
„Suntem din Anglia, Regatul Unit. Suntem aici pentru o nuntă. Și tocmai acum ne bucurăm de toate obiectivele turistice. Și este un loc frumos. Este minunat. Da, îmi place. Este foarte frumos. Nu știu prea multe despre acest gen de istorie, așa că este foarte plăcut să aflu despre asta. Evident că abia începem momentan, dar este foarte tare.”
„Am mai fost de câteva ori, în special în Noaptea Muzeelor. Fiecare amintire aici este plăcută. Și acum, într-o nouă perioadă în viață, am venit cu soția să vedem acest muzeu. Încercăm să vizităm muzee în orice țară în care venim.”
„Am fost impresionat pentru că nu știam că sunt o mulțime de lucruri din epocile anterioare pe care nu le-am mai văzut niciodată.”
În ultimii ani, activitatea muzeului a fost modernizată prin proiecte de digitalizare, inclusiv „Muzeele Viitorului”. Au fost introduse expoziții interactive, o carte digitală și aplicații de realitate augmentată care permit vizualizarea unor reconstrucții istorice, precum Columna lui Traian sau materiale despre Ștefan cel Mare. Chiar și așa, instituția se confruntă cu o provocare majoră: un patrimoniu foarte mare și resurse umane limitate, motiv pentru care sunt necesare în continuare investițiile în echipamente de digitalizare pentru a face colecțiile mai accesibile publicului.
„Cea mai mare provocare pe care o avem, evident, este cum facem față unui asemenea volum mare de obiecte. Totuși, vorbim despre 350.000 de piese și un volum nu cel mai mare de resurse umane. De aceea, an de an, încercăm să aducem cât mai multe imprimante, cât mai multe scanere, ca să facem față acestui volum mare de colecții care sunt în continuă creștere și au nevoie să fie cât mai accesibile publicului și prin platformele digitale. Iar ceea ce ține de evenimente, cu siguranță încercăm să ne deschidem porțile cât mai larg, să nu ne limităm doar la expozițiile care sunt puse în fața publicului prin expoziții permanente de la etaj și expozițiile temporare”, a menționat directorul adjunct al Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Olga Andronovici.
La câteva străzi distanță, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală păstrează tradițiile și identitatea culturală a satului moldovenesc. Este cea mai veche instituție muzeală din Republica Moldova, fondată acum aproximativ 136 de ani, în urma unei expoziții agricole și industriale organizate la Chișinău. Clădirea principală a muzeului este un monument arhitectural unic. Patrimoniul muzeului include peste 140.000 de piese unice, valoroase pentru spațiul basarabean, românesc și sud-est european. Una dintre cele mai cunoscute și valoroase piese este scheletul de Dinoterium.
„Muzeul e foarte interesant și important pentru aflarea istoriei poporului nostru și pentru a învăța tinerii să știe istoria. Foarte tare m-a impresionat ecosistemul.”
„Sunt prima dată în muzeul acesta de Istorie și Etnografie din Chișinău. Și foarte mult mă impresionează absolut totul. Este nu numai despre strămoșii noștri, despre portul național, dar și despre animale.”
„Suntem de la Colegiul Agroindustrial din Râșcani, cu anul întâi, care sunt la specialitatea turism. Am venit fiindcă avem practică din primul an, se numește practica de specialitate. Vrem ca ei să vadă și unele resurse naturale și resurse etnografice. Ne interesează să le vadă în practică, nu doar, de exemplu, costumul național.”
Muzeul pune un accent deosebit pe educație și pe atragerea copiilor, fiind un sprijin important în procesul de învățare.
„În cadrul muzeului sunt mai multe compartimente, și anume vorbim despre natură, geologie-paleontologie, arheologie și etnografie. Multe dintre piese sunt unicat și au valoare inestimabilă”, a spus muzeograful Snejana Crudu.
Muzeul atrage anual până la 100 de mii de vizitatori, inclusiv turiști străini.
„A crescut numărul vizitatorilor străini. Chiar în acest an sunt zile când avem peste 250 de vizitatori într-o zi. Chiar am constatat, că eu duc evidența vizitatorilor. Vin din 60-70 de țări ale lumii. Crește numărul vizitatorilor treptat, anual, pentru că se organizează foarte multe expoziții temporare”, a declarat șeful secției Relații cu Publicul, Elena Gumenea.
În ciuda acestor rezultate, muzeul se confruntă cu dificultăți legate de depozitarea patrimoniului, condițiile de temperatură și umiditate nefiind întotdeauna adecvate. Pentru aceasta s-au găsit, însă, soluții, printre care folosirea clădirii „Casa Zemstvei”, care va fi restaurată, un obiectiv de patrimoniu important. Problemele, însă, nu se opresc aici.
„Vorbim de condiții de păstrare a patrimoniului, vorbim de condiții de lucru pentru angajații muzeului, vorbim de salarizarea angajaților instituțiilor noastre. Și iarăși, în pofida tuturor acestor probleme, vizitatori sunt. Observăm că dânșii încearcă să pătrundă în specificul problemelor noastre și eu sper că odată cu apropierea de Uniunea Europeană, de acești pași de integrare în Uniunea Europeană, cultura va beneficia și de fonduri financiare care ne vor ajuta să rezolvăm o parte din problemele noastre”, a declarat directorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, Petru Vicol.
La nivel național, Republica Moldova are peste 130 de muzee locale și regionale, pe lângă cele șase muzee naționale. Printre cele mai vizitate se numără Rezervația Cultural-Naturală Orheiul Vechi, care administrează cinci muzee. Muzeul de Arheologie și Antropologie este primul muzeu al rezervației. Aici expoziția reunește arheologia și antropologia, prezentând artefacte din preistorie până în epoca modernă, găsite în mare parte în regiune, alături de explicații detaliate.
„Am venit cu prietena mea să facem o vizită acestui loc minunat de care am auzit. Prima dată vin în acest loc și ca un prim popas am făcut la muzeul de arheologie. Aici am văzut foarte multe lucruri interesante, mai ales stilul de trai, cum arăta lumea în trecut.”
„Avem elemente ale corpului uman, fragmente din aceste elemente care demonstrează diferite boli ale oamenilor din perioada din care ele sunt. Avem scheletul unui pitic, care cândva a trăit și, datorită inteligenței artificiale pe care astăzi o putem utiliza, s-a reconstituit chipul persoanei al cărei schelet este acesta”, a declarat directorul adjunct al Rezervației Cultural-Naturale „Orheiul Vechi”, Liliana Dolghiru.
Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi” mai dispune și de căsuțe-muzeu, amenajate ca pe vremea străbunicilor.
„Ne-am gândit de ce să venim anume aici: ca să ne cunoaștem trecutul, să vedem locurile frumoase care într-adevăr sunt la noi în țară.”
„Lucrurile vechi, frumoase, păstrate. Ne aduc aminte de tradiții, de bunei, de străbunei și este frumos.”
„Noi venim din zona de sud, unde nu s-au păstrat chiar multe lucruri, și de alde mine, care strângem orice vechitură, orice țolișor, orice ulcioraș, ca să facem și noi de la zero.”
„O casă păstrată într-un stil rustic, construită de către o familie de țărani, care a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea. E o gospodărie tradițională, autentică. Avem toate lucrurile tradiționale păstrate cu sfințenie de la oamenii care le-au donat. Sunt obiecte tradiționale, avem război de țesut, diferite instrumente de depănat, de scărmănat, de pieptănat lâna”, a spus șeful Direcției turism și administrare muzee, Nelea Golea.
Anul acesta, Rezervația Cultural-Naturală Orheiul Vechi înregistrează mai mulți vizitatori. Dacă anul trecut au fost peste 260 de mii de turiști, în primele trei luni din acest an au fost deja peste 100 de mii, cu peste 30% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Taxa de intrare este de 20 de lei și este valabilă pentru toate cele cinci muzee din rezervație.
„Resursele care sunt colectate pe parcursul anului sunt suficiente pentru a gospodări sau pentru a menține funcțională rezervația pe parcursul unui an. Dar nu ne permit dezvoltarea ei. Adică atunci când vorbim de dezvoltare, vorbim de investiții în domeniul restaurării. Aici suntem neputincioși cu resursele pe care le avem și apelăm fie la bugetul de stat, fie la proiecte cu finanțare europeană. Pe alocuri ne reușește. Ziceam că în ultimii cinci ani avem o investiție care ar fi în jur de 60 de milioane în cadrul rezervației”, a declarat directorul general al Rezervației Cultural-Naturale „Orheiul Vechi”, Ion Ciobanu.
Sunt și muzee proaspăt inaugurate în Republica Moldova. În satul Ciulucani a fost deschis Muzeul Păretarelor, creat pentru a păstra tradiția țesutului și modelele vechi de păretare adunate de la localnici în cadrul festivalului „Dorțesut în Păretare”. Muzeul funcționează într-o casă tradițională restaurată în stilul anilor ’60.
„Lumea acum nu mai țese ca înainte și nu mai folosește pentru a-și înfrumuseța casa, pentru a și-o împodobi. Am cumpărat o căsuță. Am apelat la un grant din programul «Satul European 2». Am obținut finanțare și în 2025 am reparat această căsuță”, a declarat primarul satului Ciulucani, Larisa Corman.
Vizitatorii pot vedea peste 100 de păretare, unelte de țesut, haine și obiecte vechi care aduc aminte de viața de altădată.
„Pentru că e un muzeu al păretarelor, evident că am adunat în această odaie tot ce ține de acest meșteșug. Avem aici niște piepteni cu ajutorul cărora era pieptănată lâna. Se punea lâna pe un pieptene și cu celălalt se trăgea”, a spus primarul satului Ciulucani, Larisa Corman.
Corneliu Cirimpei, secretar de stat la Ministerul Culturii, spune că muzeele din Republica Moldova sunt în urma celor europene la capitolul tehnologii și trebuie să devină mai interactive, nu doar informative.
„Noi am rămas cu mult în urmă, în urma tehnologiilor care se aplică în foarte multe muzee din Europa. Un muzeu, pe lângă informație, trebuie să ofere și emoții și aici noi mult mai avem de lucrat cu utilizarea sunetelor în muzeu, cu utilizarea luminilor în muzee, a culorilor în muzee, în așa fel încât omul să viseze acest muzeu și după ieșirea din acel muzeu”, a declarat secretarul de stat la Ministerul Culturii, Corneliu Cirimpei.
Oficialul precizează că muzeele naționale sunt finanțate de stat, iar cele locale și regionale depind de bugetele autorităților locale, ceea ce face ca modernizarea lor să fie mai lentă.
„Clar lucru că noi ne-am dori ca muzeele din Republica Moldova să arate ca muzeele din Polonia, spre exemplu. Așa se întâmplă că nu există suficiente fonduri ca noi să transformăm, așa cum s-a transformat în Polonia, starea muzeelor. Și reamintesc, în mare măsură muzeele locale și regionale sunt finanțate din bugetele locale și raionale prin lege. Noi, în acest moment, din bugetul național fortificăm muzeele naționale, dar avem și programe la care pot aplica asociații obștești locale, la care pot aplica alte entități ca să susțină activitățile muzeale de la dânșii din localitate”, a declarat secretarul de stat la Ministerul Culturii, Corneliu Cirimpei.
Amintim că astăzi are loc Noaptea Europeană a Muzeelor, eveniment organizat în instituțiile muzeale din Republica Moldova, cu scopul de a promova muzeele și patrimoniul cultural prin facilitarea accesului publicului larg la expoziții, activități educative și evenimente culturale. Vizitatorii au parte de expoziții, concerte, lansări de carte, ateliere de creație și activități interactive dedicate tuturor vârstelor. Noaptea Europeană a Muzeelor este unul dintre cele mai importante evenimente culturale organizate anual în Europa. Evenimentul a fost inițiat în anul 2005 de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța, iar în prezent este patronat de Consiliul Europei, UNESCO și Consiliul Internațional al Muzeelor.
