Postul intermitent a devenit în ultimii ani una dintre cele mai populare metode de slăbire și menținere a sănătății. Totuși, specialiștii atenționează că această practică nu este potrivită pentru toată lumea și poate avea efecte negative dacă este aplicată incorect.
Dieteticianul-nutriționist Victoria Ursu a explicat că fastingul nu reprezintă o dietă propriu-zisă, ci un mod de organizare a meselor. Cel mai cunoscut model presupune 16 ore fără alimentație și o fereastră de opt ore în care sunt consumate mesele zilnice.
Potrivit specialistului, postul intermitent este contraindicat copiilor și adolescenților sub 18 ani, femeilor însărcinate sau care alăptează, persoanelor cu diabet, afecțiuni digestive ori celor subponderali. De asemenea, metoda nu este recomandată persoanelor care au o relație nesănătoasă cu alimentația sau tind să mănânce pe fond emoțional.
Victoria Ursu susține că fastingul poate contribui la scăderea în greutate prin reducerea aportului caloric, însă nu ar trebui practicat zilnic. „O dată sau de două ori pe săptămână este suficient. În caz contrar pot apărea stări de oboseală, iritabilitate și episoade de supraalimentare”, a explicat ea.
Specialistul atrage atenția și asupra unui mit frecvent întâlnit: ideea că în perioada în care se poate mânca sunt permise orice alimente. „Contează foarte mult calitatea alimentelor. Chiar dacă există deficit caloric, consumul constant de fast-food afectează sănătatea și analizele organismului”, a subliniat nutriționistul.
Victoria Ursu recomandă ca mesele să fie luate într-o atmosferă liniștită, fără televizor sau telefon, iar accentul să fie pus pe echilibrul alimentar și nu pe restricții extreme. În cazul copiilor supraponderali, dieteticianul consideră că o reducere moderată a caloriilor și eliminarea gustărilor nesănătoase reprezintă soluții mai eficiente decât postul intermitent.
„Începem cu noi. Copiii preiau exemplul părinților”, a concluzionat Victoria Ursu.
