Experți militari letoni afirmă că sisteme rusești de război electronic ar fi putut devia drone ucrainene spre spațiul aerian al statelor baltice și al NATO. Oficialii de la Riga iau în calcul și folosirea unor tehnologii asociate inteligenței artificiale, după ce două drone ucrainene s-au prăbușit în apropierea aceleiași instalații petroliere din estul Letoniei.
Potrivit postului public leton LSM, două drone s-au prăbușit în apropierea unei instalații petroliere din orașul Rēzekne, pe 7 și 8 mai, după ce ar fi deviat de la traseul inițial. Incidentele au ridicat întrebări privind posibilitatea ca dronele să fi identificat greșit aceeași zonă drept țintă.
„Există forme incipiente de inteligență artificială în dronele cu rază lungă de acțiune”, a declarat pentru LSM Modris Kairišs, șeful Centrului de Competență pentru Sisteme Autonome al Forțelor Armate Naționale ale Letoniei. „Acestea caută ținte preprogramate. Este posibil ca drona să fi lovit rezervoare ale terminalului petrolier care semănau vizual cu ținte aflate în Rusia”, a adăugat el.
Autoritățile letone precizează însă că, deocamdată, nu există o confirmare directă privind motivul pentru care ambele drone s-au prăbușit aproape în același loc.
Potrivit LSM, dronele ucrainene care ajung în spațiul aerian al țărilor baltice ar putea fi „victime” ale sistemelor rusești de război electronic, concepute pentru a perturba semnalele de navigație prin satelit. Experții citați susțin că Rusia folosește atât bruiaj GPS, cât și tehnici de „spoofing”, prin care sunt transmise semnale false către sistemele de navigație.
În astfel de situații, o dronă poate crede că își menține ruta programată, deși în realitate se deplasează într-o altă direcție. Sistemul ar modifica treptat traiectoria aparatului fără a declanșa corecții automate din partea pilotului automat.
Pe 19 mai, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Heorhiy Tykhyi, a declarat că Rusia redirecționează deliberat drone ucrainene către statele baltice prin intermediul sistemelor de război electronic. Afirmația a fost făcută după doborârea unei drone deasupra Estoniei.
„Moscova face acest lucru în mod deliberat, combinând acțiunea cu o intensificare a propagandei. Ne cerem scuze Estoniei și tuturor prietenilor noștri baltici pentru astfel de incidente neintenționate”, a spus Tykhyi.
În contextul acestor incidente, NATO a intensificat monitorizarea spațiului aerian baltic. LSM relatează că avioane de vânătoare staționate în Estonia și Lituania sunt ridicate frecvent de la sol atunci când sunt detectate drone neidentificate sau posibile amenințări aeriene în apropierea Letoniei.
La începutul acestei săptămâni, avioane NATO implicate în misiunea Baltic Air Policing ar fi doborât pentru prima dată o dronă în spațiul aerian baltic. Potrivit LSM, interceptarea de deasupra Estoniei, din 19 mai, a fost efectuată de avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române.
Specialiștii citați de postul leton afirmă că detectarea dronelor rămâne una dintre principalele provocări pentru sistemele moderne de apărare aeriană. Multe astfel de aparate zboară la altitudini joase și sunt greu de identificat cu radare tradiționale, concepute în special pentru aeronave convenționale.
Țările baltice au raportat mai multe incidente cu drone în ultimele luni. Pe 23 martie, Lituania a anunțat că o dronă suspectă a intrat în spațiul său aerian și s-a prăbușit într-un lac înghețat din apropierea frontierei cu Belarus. Oficialii lituanieni au sugerat că aparatul ar fi putut avea drept țintă inițială portul rus Primorsk, în timpul unor atacuri ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse.
În Letonia, incursiunile cu drone din 8 și 9 mai au provocat tensiuni politice. Ministrul Apărării a demisionat pe 10 mai, iar premierul și-a anunțat demisia câteva zile mai târziu, pe fondul unei crize de coaliție declanșate de plecarea acestuia.
