La o întrevedere tensionată la Moscova, trimișii Marii Britanii, Franței și Germaniei și-au exprimat îngrijorarea privind o incursiune a trei avioane de vânătoare MiG-31 deasupra Estoniei săptămâna trecută, au declarat oficialii, care au vorbit sub protecția anonimatului deoarece discuțiile au avut loc cu ușile închise. După convorbire, aceștia au ajuns la concluzia că încălcarea a fost o tactică deliberată, ordonată de comandanți ruși, notează TVR Info.

Oficialii ruși au negat că avioanele lor ar fi intrat în spațiul aerian estonian și au insistat că nu încearcă să testeze NATO. Ei au spus că un incident distinct în care drone au pătruns în Polonia a fost rezultatul unei erori. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat în această săptămână că zborurile militare rusești sunt ghidate de reguli internaționale.

Statele membre din estul NATO se confruntă în această lună cu o serie de încălcări care au pus la încercare hotărârea Alianței într-un moment în care Vladimir Putin intensifică atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile din Ucraina, iar sprijinul SUA pentru Kiev așa cum era înainte este în scădere.

„Regatul Unit este pregătit să apere ferm spațiul nostru aerian împotriva oricărei incursiuni”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului.

Președintele Donald Trump a îndemnat în această săptămână Ucraina să recupereze tot teritoriul capturat de Rusia „cu sprijinul Uniunii Europene” și a definit rolul SUA ca fiind vânzarea de arme pe care aliații le pot trimite pe câmpul de luptă.

Relatările întâlnirii de la Moscova arată că Putin a primit un avertisment mai ferm privind rafala de avioane și drone de deasupra Europei de Est și oferă o privire asupra jocului de intimidare dintre cele două părți.

În timpul discuțiilor, un diplomat rus le-ar fi spus europenilor că incursiunile au fost un răspuns la atacuri ucrainene asupra Crimeei, au spus oficialii. Kremlinul a afirmat că acele operațiuni nu ar fi fost posibile fără sprijinul NATO și, ca urmare, consideră că deja se află într-o confruntare care implică și țări europene.

Potrivit oficialilor, partea rusă a luat notițe detaliate pe parcursul discuției, ceea ce i-a făcut pe europeni să speculeze că li s-a cerut să transmită mai departe, pe lanțul de comandă, o relatare amănunțită a poziției NATO.

Un oficial guvernamental german a confirmat că întâlnirea a avut loc și că ambasadorii i-au spus Moscovei că incursiunile trebuie să înceteze. Cancelarul Friedrich Merz a declarat joi că se coordonează cu Parisul, Londra și Varșovia și susține „toate măsurile necesare.”

Purtătorii de cuvânt ai Regatului Unit și ai Franței nu au putut comenta imediat întâlnirea. Președintele Emmanuel Macron a refuzat să detalieze cum ar răspunde NATO la noi incursiuni într-un interviu acordat France 24 miercuri.

Articolul 4 al Tratatului Atlanticului de Nord, care declanșează consultări în privința unei amenințări, a fost invocat doar de nouă ori de la înființarea Alianței în 1949 — iar două dintre aceste cazuri au fost în această lună, după incursiunile în Polonia și Estonia. Autoritățile din Danemarca au anunțat miercuri că ar putea face la fel în timp ce investighează un posibil rol rusesc în atacuri cu drone care au perturbat traficul aerian, deși Kremlinul a negat din nou implicarea.

„Intenția este să creeze diviziune și să ne sperie”, a declarat ministrul danez al Justiției, Peter Hummelgaard. „Amenințarea din atacurile hibride este aici pentru a rămâne.” Creșterea bruscă a acestor incidente se aliniază cu opinia unor oficiali de securitate că un demers beligerant din partea Moscovei, al cărui război în Ucraina e deja în al patrulea an, probabil nu va veni sub forma unui atac convențional împotriva Vestului, ci mai degrabă ca o operațiune hibridă cu ambiguitate deliberată în privința originilor și motivațiilor sale.

„Rusia ne testează pe noi, ne testează pregătirea, ne testează angajamentul de a riposta”, a spus președintele lituanian Gitanas Nausėda într-un interviu luni, la New York, în marja Adunării Generale a ONU. „Cred că este foarte important să arătăm solidaritate — și, și mai important, o reacție rapidă”.

Cu toate acestea, semnele de întrebare privind intențiile Kremlinului creează o dilemă pentru oficialii europeni, care se feresc de orice ar putea declanșa o escaladare a tensiunilor cu Moscova și ar îngreuna menținerea unității.

Trump i-a susținut pe liderii NATO, inclusiv pe Donald Tusk, care au cerut ferm doborârea avioanelor rusești, în timp ce ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a avertizat că aliații NATO riscă să intre „în capcana escaladării” pusă de Putin dacă trag asupra unor aeronave rusești.

„Dacă NATO doboară un avion rusesc sub pretextul unei presupuse încălcări a spațiului său aerian, asta va însemna război”, a spus ambasadorul rus Alexey Meshkov la postul de radio francez RTL.

Alți lideri NATO, inclusiv Giorgia Meloni din Italia, au îndemnat, de asemenea, la prudență, avertizând aliații să nu cadă practic în capcana Kremlinului, deși premierul olandez Dick Schoof a spus că ar susține doborârea unui avion.

„Rușii ar trebui să știe că s-ar putea întâmpla dacă intră în spațiul aerian NATO”, a declarat Schoof într-un interviu, joi, la New York.

Incursiunile au scos la iveală și probleme mai practice legate de apărarea la granița de est a NATO.

Autoritățile române au monitorizat o dronă rusească care a încălcat spațiul aerian al țării timp de 50 de minute, pe 13 septembrie. Deși urmărită de două avioane F-16, decizia de a nu o doborî — invocând riscul de resturi căzute — a fost criticată.

„Când e vorba de propria ta securitate, nu există prioritate mai mare decât să arăți celor care te testează că ești capabil să-ți aperi spațiul aerian”, a declarat fostul președinte român Traian Băsescu. „Credibilitatea ta este în joc.”

Consiliul Suprem de Apărare al României a aprobat reguli de angajare pentru doborârea aeronavelor abia joi. Pentru autoritățile de la București, dilema ține și de lipsa de finanțare și de echipamente adecvate, au declarat oficiali familiarizați cu discuțiile.

Doborârea unei drone — așa cum s-a întâmplat în Polonia luna aceasta — este costisitoare și ineficientă, au spus oficialii. Sisteme anti-dronă similare celor folosite în Ucraina — precum și instrumente non-letale, precum bruiajul sau controlul cibernetic — sunt mai necesare, au adăugat ei.