Guvernul a aprobat bugetul de stat pentru 2026. Veniturile au fost estimate la aproape 80 de miliarde de lei, iar cheltuielile – la puţin peste 100 de miliarde de lei. Potrivit proiectului, salariul minim va constitui 6.300 de lei, iar valoarea de referință în salarizare va crește de la 2.200 la 2.400 de lei. Totodată, autorităţile anunţă că în anumite agenţii publice vor fi reduse salariile.
ALEXANDRU MUNTEANU, prim-ministru al R. Moldova: Salariul minim va creşte de la 5.500 de lei la 6.300 de lei. Iar valoarea de referinţă se măreşte de la 2.200 de lei la 2.400 de lei. De această creştere vor beneficia, în primul rând, oamenii cu venituri mici. Cu siguranţă, am vrea să facem şi alte lucruri: să mărim salariile şi pensiile. Dar, vom face acest lucru într-un mod foarte, foarte prudent. În cadrul guvernului lucrăm la o nouă lege a salarizării, care va intra în vigoare anul viitor.
Reprezentanţii Federației Sindicale a Educației și Științei consideră că valoarea de referință a rămas practic „înghețată” şi că va duce la o scădere a veniturilor cadrelor didactice.
GHENADIE DONOS, președintele Federației Sindicale a Educației și Științei din R. Moldova: În prezent, această discrepanţă constituie 82%, iar în 2026 această diferenţă va creşte inevitabil, reieşind din aceste cifre care sunt puse în acest proiect de buget. Această decizie, în opinia noastră, descurajează profesia didactică, alimentează arderea personalului şi exodul din sistem. Potrivit experților, majorările salariale nu pot fi făcute arbitrar, deoarece modalitatea prevăzută de Legea 270 impune respectarea unor coeficienți care determină nivelul final al plăților.
VIOREL GÂRBU, expert economic: Şi legea respectivă face referinţă la valori de referinţă, deci acea mărime de 2.200, care se multiplică cu coeficienţi diferiţi, în funcţie de cum este structurată legea respectivă. Pentru mine, această creştere nu este o schimbare care nu va produce niciun efect. Asistăm la o creştere de aproape 10%, care se va multiplica, fiindcă coeficientul respectiv, de principiu, multifică valoarea finală a salariului pe care îl primesc persoanele care sunt acoperite de legea respectivă.
În contextul unui deficit bugetar estimat la aproape 21 de miliarde de lei pentru 2026, premierul Alexandru Munteanu încearcă să tempereze îngrijorările legate de datoria publică.
ALEXANDRU MUNTEANU, prim-ministru al R. Moldova: Vreau să vă spun că deficitul este mai mare, dar este un deficit, în mare măsură, generat de investiţiile pe care le-am programat. Într-un sens, este un deficit cu mult mai sănătos decât un deficit creat din activităţile de consum.
ANDRIAN GAVRILIŢĂ, ministru de Finanţe: După cum a menţionat domnul prim-ministru şi eu, circa jumătate din cheltuielile din anul viitor vor merge în investiţii. Şi asta este regula de care, cel puţin eu, am să insist să ne ţinem, ca orice cheltuieli suplimentare să meargă prioritar în investiții. Şi doar din roadele culese să putem să majorăm cheltuielile sociale şi salariale.
Potrivit experților, deficitul bugetar prognozat pentru 2026 ridică semne serioase de îngrijorare, întrucât depășește cu mult limitele stabilite de legislația fiscal-bugetară.
MARIN GOSPODARENCO, expert economic: Asta, de fapt, înseamnă un singur lucru. Statul va acoperi acest gol prin împrumuturi, iar datoria publică va continua să crească într-un ritm destul de alarmant. În ultimii ani, datoria a urcat atât ca sumă absolută, cât şi ca pondere în PIB, iar în 2026, împinge această tendinţă şi mai departe. O datorie în creştere vine cu costuri suplimentare pentru buget, cu dobânzi destul de mari şi cu presiune directă asupra finanţelor publice în anii următori.
Premierul Alexandru Munteanu a mai menţionat că în anumite agenţii publice vor fi reduse salarizările.
ALEXANDRU MUNTEANU, prim-ministru al R. Moldova: Eu m-am referit doar la câteva poziţii de funcţionari publici, care, după părerea noastră, au nişte salarizări, nişte pachete exagerate. Este vorba de salarizări la câteva agenţii care ni se par exagerate.
