Un guvern tehnic, un cabinet cu miniștri experți, neutri, care nu pot acţiona însă în afara unui sprijin negociat politic. Și un premier desemnat a cărui carieră este mai degrabă reliefată în plan extern. Sunt idei prinse în analizele din presa internațională, reacții la nominalizarea lui Eugen Tomac pentru funcția de premier. Cu avertizarea explicată pe larg mai ales de jurnaliștii europeni: urmează provocări mari. Prima, în Parlament, relatează TVR Info.
România se îndreaptă spre un guvern tehnocrat, o încercare de a pune capăt săptămânilor de haos politic și de incertitudine economică, după prăbuşirea coaliției de centru a țării, titrează publicația de analiză Politico.
O personalitate independentă, pentru a conduce un guvern tehnic, reţine corespondentul șef pe Europa, care enunță prioritățile imediate: Tomac are 10 zile la dispoziţie să formeze un cabinet, să creioneze un program de guvernare şi să câştige susţinerea Parlamentului.
Vestea nominalizării a fost breaking news în presa franceză. Este citată lipsa de opțiuni a președintelui în contextul neînțelegerilor dintre principalele partide politice, urmată însă de o analiză mai detaliată: social democrații au părăsit coaliția de guvernare în mai.
În căutarea unei soluții la criza politică apărută în urma destrămării coaliției, președintele României nominalizează un membru al Parlamentului European pentru a fi prim ministru. Este titlul general al agențiilor internaționale de presă, sursă primară de informații pentru mass-media europeană și americană.
Nu este trecut cu vederea nici faptul că Eugen Tomac a fost numit anul trecut consilier al președintelui. Are o carieră construită în mare parte pe sprijinirea românilor care trăiesc și lucrează în Europa, comentează Associated Press.
Miniştri neutri, experţi din aparatul de stat si din mediul de afaceri, dar cu sprijin negociat din partea partidelor politice – sunt citate din diverși analiști autohtoni, preluate de jurnaliștii de peste ocean.
Dacă va fi confirmat, noul guvern va trebui să pună rapid în aplicare reforme pentru a accesa fonduri de redresare și reziliență ale Uniunii Europene, în valoare de aproximativ 8,6 miliarde de euro, înainte de termenul limită stabilit de Bruxelles pentru luna august și să se asigure că reducerea deficitului va continua și după 2026.
Citește și: Alexandru Munteanu continuă consultările publice pentru definitivarea programului de guvernareCabinetul Tomac va avea probabil dificultăți în a obține sprijinul unui parlament fragmentat, pentru reforme controversate, printre care se numără un proiect de lege care stabilește criteriile privind modul de plată al salariilor din sectorul public, notează jurnaliștii britanici.
Dincolo de anunț în sine, presa internațională nu uită să precizeze în paragraful final: România se confruntă cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, cu o inflație galopantă și cu recesiune tehnică.
