Defrișările, gropile de gunoi neautorizate, utilizarea în exces a îngrășămintelor minerale și practicile necorespunzătoare de irigare duc la poluarea și degradarea terenurilor în R. Moldova.

VALERIU CAZAC, doctor în științe ale mediului, director Centrul "Ecologistica": Procesul de degradare a solului este alarmant și pentru RM. Deoarece terenurile agricole și arabile cu suprafețe tot mai restrânse de la an la an, degradează din cauza managementului neadecvat, sau lipsit de management. continuă să fie poluate cu diferite surse, una din sursele principale sunt deșeurile industriale, deșeuri chimice, reziduuri de la construcții.

Pe măsură ce fertilitatea solului scade, zonele naturale sunt distruse și modificate.

BORIS BOINCEAN, directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp "Selecţia", Bălți: A fost stabilit la inivel mondial că culoarea terenului la noi în R.Moldova, Ucraina este mai cafenie, cumparativ cu cea verzuie, față de cum a fost acum 40 de ani. Asta în mare mpsură e edeterminată de deșertificare, aridizarea teritoriului. Din mai multe cauze: de bază este tăierea pădurilor, arătura intensă.

Fertilitatea soluția a scăzut la jumătate în ultimii 100 de ani, ceea ce contribuie la o criză a apei în Republica Moldova. Astfel, este pusă în pericol securitatea alimentară și capacitatea țării de a face față schimbărilor climatice. Totodată, Republica Moldova se confruntă cu seceta o dată la trei ani.

BORIS BOINCEAN, directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp "Selecţia", Bălți: Dacă solurile sunt compactate, cum este la noi în R.Moldova, de rând cu seceta avem și eroziunea. Sunt două părți ale aceeași medalii. Apa nu poate să răzbată în sol. Dacă apa nu răzbate în sol avem secetă. În mare măsură totul e legat de starea solurilor. Dacă ameliorăm starea solurilor atunci schimbăm situația în R.Moldova.

Anul trecut, seceta a afectat 350 mii hectare de terenuri agricole, cauzând pierderi uriașe fermierilor. Au fost constatate și primele semne ale deșertificării în regiunea de sud.

VALERIU CAZAC, doctor în științe ale mediului, director Centrul "Ecologistica": Dacă procesul de degradare a solului va continua, grija nechibzuită față de sol poate să ne aducă și pe noi într-o stare alarmantă, critică privind securitatea alimentară. 8. 06-8.14 A degrada solul este foarte ușor, dar pentru restabilire trebuie sute și mii de ani pentru 1cm de sol.

Împădurirea poate opri transformarea R. Moldova într-un deșert.

SERGIU LAZARENCU ministrul Mediului: Deja am împăduri 16 mii ha de la începutul programului. Ne propunem în următorii 4-5 ani , cu ajutorul partenerilor de dezvoltare și efort propriu să plantăm încă 60 mii ha. Toată lumea înțelege această problemă, e constructivă și înțelege cît e de important să avem mai multe păduri mai ales că suntem cea mai vulnerabilă țară din punct de vedere climatic. Avem cele mai puține precipitații din UE.

Datele arată că, degradarea solului contribuie la stresul hidric în toată Europa, deficitul de apă afectând 40 % din suprafața terestră.

VALERIU CAZAC, expert de mediu, director Centrul de Cercetări "Ecoservis": Numărul de populație crește, dar suprafețele de terenurile arabile la nivel mondial se micșorează din an în an. Statistica vorbește că 800 mil. ha anual ies din circuitul agricol, la nivel planetar. Dar numărul populației crește și asta este o statistică alarmantă, deoarece toată populația vrea să fie sătulă. 1.28-1.32 Mai mult de un miliard de oameni sunt înfometați azi la nivel planetar.

Potrivit specialiștilor, până în 2050, fenomenul deșertificării poate afecta peste 3/4 din populația lumii. Republica Moldova a aderat la Convenției ONU pentru Combaterea Deșertificării și Secetei în 1998.