Autorităţile au explicat ce înseamnă, de fapt, importul reglementat de forţă de muncă, dar propagandiştii pro-ruşi au transformat totul într-un scenariu apocaliptic despre invazii de indieni, criminalitate şi o Republică Moldova "ocupată" de migranţi.

ADRIANO DULGHER, politician: 300 de mii de indieni o să intre în R. Moldova, iar politicienii, când ţara o să fie plină de imigranţi, o luat şi o făcut suficienţi bani, şi ei toţi pleacă din R. Moldova. Politicienii o să fie plecaţi, noi o să rămânem cu toţi indienii. Diaspora nu o să poată să se întoarcă şi să să mămânem blocaţi cu indieni şi pakistanezi. Crima o să se ducă în sus.

IRINA VLAH, preşedintele Partidului "Inima Moldovei": Noi vedem la ce duce aceasta în alte ţări. La un moment dat, totul scapă de sub control. Iar cei care plătesc sunt oamenii de rând, cu propria lor siguranță.

VICTORIA FURTUNĂ, preşedintele Partidului Moldova Mare: Avem copii care merită o ţară curată, părinţi care nu merită să tremure de frică şi un popor care nu merită să fie sclavul nimănui.

Experţii atrag atenţia că deocamdată sunt estimări şi nu înseamnă că Republica Moldova ar urma să aducă sute de mii de oameni din alte ţări.

STAS MADAN, expert economic, Expert-Grup: Cifra de 300 de mii care a fost enunţată, este deficitul estimat, ca şi cum, de forţe de muncă. Dar, este mai mult, un indicator teoretic. Nu înseamnă că agenţii noştri economici pot automat să asimileze acum sau au nevoie acum de 300 de mii de oameni. Plus, se pune accent foarte mult doar pe importul forţei de muncă, însă, în R. Moldova, există încă destulă populaţie inactivă care de asemenea ar putea fi încadrată în câmpul muncii.

Potrivit experţilor, fenomenul trebuie privit şi dintr-o altă perspectivă. Republica Moldova începe să devină atractivă pentru muncitorii străini şi autorităţile şi-ar dori ca deficitul de fortă de muncă să fie acoperit de cetăţenii Republicii Moldova din diasporă.

ŞTEFAN BEJAN, expert, Comunitatea Watchdog: Asta, pe deoparte, arată că R. Moldova a devenit un stat care are, totuşi, forţă de muncă, dar nu are suficienţi oameni unde să muncească. Deci faptul că mii, zeci de mii nepalezi şi alţi asiatici vin în R. Moldova, iar pentru ei R. Moldova reprezintă acel vis occidental, care altădată, pentru moldoveni, în anii 2000, era Italia sau Germania, este îmbucurător. În acelaşi timp, bineînţeles, ne-am fi dorit ca aceste locuri de muncă să fie ocupate de moldovenii noştri din diaspora. Însă, înţelegem că salariile din Uniunea Europeană sunt mai atractive. Şi oamenii nu vor să vină să muncească cu 16 mii de lei.

Problema deficitului de forţă de muncă nu ţine doar de plecarea peste hotare, ci şi de amploarea economiei subterane şi a muncii nedeclarate din Republica Moldova.

EUGEN OSMOCHESCU, ministrul Economiei: Dacă trebuie să ne îngrijoreze sau nu. Mai mult ne îngrijorează, de fapt, alte fapte tangente pieţei de muncă şi creşterii economice. Economia gri, de exemplu, cei care nu sunt angajaţi în câmpul muncii, care nu doresc să fie angajaţi în câmpul muncii, cei care lucrează în baza unui salariu în plic, de exemplu.

Citește și: Muncitorii de la CFM au revenit la muncă după cinci luni de șomaj: Toate salariile au fost achitate

Totodată, autorităţile insistă însă că soluţia propusă nu înseamnă migraţie necontrolată, ci aducerea legală şi temporară a muncitorilor necesari pentru sectoarele care nu mai găsesc suficienţi angajaţi în Republica Moldova.