Turul doi al alegerilor prezidenţiale a fost marcat de un număr mai mare de votanţi în comparaţie cu primul tur. Dacă, pe 20 octombrie, la urne au ieşit peste 51% de alegători, atunci în cel de-al doilea tur au votat peste 54 la sută.

Este un număr mai mare şi faţă de scrutinul prezidenţial din 2020, când şi-au exercitat dreptul la vot peste 48%. Cele mai active au fost femeile, constituind puţin peste 55% din numărul total de alegători, iar bărbaţii - peste 44%. Ca şi categorie de vârstă, cei mai activi au fost cetăţenii care au între 56 şi 65 de ani, urmaţi de cei cu vârste cuprinse între 66 şi 75 de ani. Tinerii au fost mai activi ca de obicei. Din numărul total de votanţi, ei au constituit peste 12 la sută. Raionul cu cea mai înaltă rată de participare este Donduşeni, cu peste 1 milion 370 de votanţi. La polul opus este raionul Cantemir, cu doar 18 400 de oameni care şi-au exercitat dreptul la vot. La acest scrutin, diaspora a stabilit un nou record ca prezenţă la urne. Dacă la alegerile prezidenţiale din 2020, aproximativ 260 de mii de cetăţeni din diaspora şi-au exercitat dreptul la vot, atunci în acest an, avem un număr de peste 327 de mii de basarabeni.

PREZENŢA LA VOT

Turul I- 51,68%

Turul II- 54,34%

2020- 48,54%

PREZENŢA LA VOT ÎN FUNCŢIE DE GEN

Femei- 55,14%

Bărbaţi- 44,86%

PREZENŢA LA VOT ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTĂ

56-65 ani- 21%

66-75 ani- 18,67%

36-45 ani- 17,95%

26-35 ani- 12,50%

CEL MAI ACTIV/ PASIV RAION

Donduşeni- 1 370 170 votanţi

Cantemir- 18 400 votanţi

VOTURI DIASPORA 2020/ 2024

2020- 260 000 votanţi

2024 - 327 851 votanţi

Diaspora a fost un factor decisiv în aceste alegeri prezidenţiale. Cele mai active secţii de votare au fost din oraşul Moscova, unde buletinele de vot au fost la un pas de epuizare, cinci secţii din Italia, două din Franţa şi Bucureşti. Chiar dacă la 13 secţii au fost anunţate alerte cu bombă, basarabenii au continuat să vină în număr mare, ba chiar mai mult, au dansat şi au cântat.

În total, peste hotarele ţării au fost deschise 231 de secţii de votare. Experţii susţin că autorităţile ar trebui să gândească acţiuni şi proiecte îndreptate spre cei dinafara ţării.

MIHAI ISAC, analist politic: Cu siguranţă RM ar trebui să acorde mai multă importanţă diasporei, poate chiar înfiinţarea unui minister al diasporei, ar fi o soluţie, folosirea de fonduri europene pentru a stimula revenirea acasă a celor din diasporă. Am văzut o serie de programe care au avut un succes destul de important. Este nevoie de folosirea experienţei statelor europene pentru că foarte multe state au o diasporă foarte importantă şi ar fi de bun augur ca această practică să fie preluată şi implementată în RM.

Potrivit rezultatelor finale preliminare ale CEC, Maia Sandu câştigă un nou mandat de preşedinte al Republicii Moldova, obţinând 55,35% din voturi, în timp ce contracandidatul său a luat 44,65% din numărul total de voturi.