LILIA ŢURCANU, jurnalist TVR MOLDOVA: Se pare că autorităţile, în sfârşit, au descoperit Inteliganţa Artificală. Dacă ani buni, afişele se făceau în Paint, cu poze de pe Google, acum arta se face cu AI. Totuşi acest instrument nu este perfect. De exemplu, pe acest panou, printr-o minune, Eugen Doga are şase degete la o mână.

Afișele au fost instalate în urmă cu câteva săptămâni de Primăria municipiului Chișinău, pe gardul clădirii de pe strada Veronica Micle care, după reabilitare, va deveni Casa de Cultură "Eugen Doga". Imaginea în care compozitorul apare cu șase degete la o mână a stârnit reacții printre locuitorii orașului, deși unii spun că nici nu observaseră eroarea.

Eroarea a ajuns în spațiul public după ce afișele au trecut prin mai multe etape de aprobare. Municipalitatea a anunțat că greșeala va fi corectată și a precizat că scopul panourilor a fost informarea publicului despre începerea lucrărilor. Inteligența artificială este folosită însă tot mai mult în sectorul cultural. Nici Teatrul Național de Operă și Balet nu face excepție. Mai multe afișe ale spectacolelor viitoare, expuse la intrarea în instituție, au fost realizate cu ajutorul inteligenței artificiale.

IURIE MATEI, şef, Direcţia tehnic-scenică, Teatrul Naţional de Operă şi Balet: Este un instrumentariu şi trebuie să-l foloseşti cu inteligenţa proprie. Afişul este o notă informativă, nu este o operă de artă, aşa cum era la începutul secolului XX. Totodată, să apelezi la un pictor profesionist ca să deseneze manual un afiş costă enorm de mult şi la o instituţie unde ai peste 40 de spectacole, să creezi 40 de afişe, e prea mult. Este un instrument nou care trebuie folosit cu inteligenţă, care să acopere un pic din artificialitatea care, totuşi, se observă. Nu că am fi mândri de acest lucru.

Experții atrag atenția că produsele generate cu inteligența artificială pot avea o estetică uniformizată și pot ajunge să îndepărteze publicul. Folosit fără discernământ, instrumentul poate afecta inclusiv credibilitatea și notorietatea unui artist.

LUCIA LUPU, asistent universitar, expert în domeniul vizualului: Cred că ar trebui să distingem foarte clar ce înseamnă industrii creative şi artă. Eu cred că AI-ul poate să-şi aibă locul în industriile creative. Acest instrument vine şi cu anumite probleme foarte mari pe care trebuie să le recunoaştem şi să înţelegem că nu putem folosi AI-ul într-un mod arbitrar. Trebuie să o facem foarte conştient, să avem cunoştinţă de cauză, să avem un gust estetic, o expertiză, chiar dacă acest instrument îţi dă senzaţia că ai putea să faci totul oricând, oricum.

Folosirea pe scară largă a inteligenței artificiale de către instituțiile publice îi poate descuraja și pe tinerii care se pregătesc să lucreze în industriile creative.

LUCIA LUPU, asistent universitar, expert în domeniul vizualului: Noi, pe moment, pregătim în cadrul facultăţii studenţi care creează animaţie, spoturi video, filme, iar în momentul în care vedem că instituţiile statului sunt ispitite, să zic aşa, de acest instrument, e oarecum descurajant.

O altă controversă a apărut în jurul unui videoclip despre legenda Mărțișorului, publicat anterior de Președinție și realizat, de asemenea, cu ajutorul inteligenței artificiale.

LILIA ŢURCANU, jurnalist TVR MOLDOVA: În R. Moldova, nimeni nu cere interzicerea Inteligenţei artificiale în cultură, problema ţine de etica profesională şi lipsa de unui cadru legal în acest sens. În Uniunea Europenă, de exemplu, deja se discută despre obligativitatea marcării conţinutului generat sută la sută de AI, în special, pentru instituţiile publice. Până atunci, soluţia ar fi simplă, AI-ul poate fi folosit pt schiţarea anumitor idei, dar produsul final trebuie trecut prin mâna unui om, a unui om cu... cinci degete.