Fum, culori, spumă și reacții spectaculoase – chimia poate fi mai mult decât formule și lecții învățate pe de rost. De aproximativ zece ani, profesorul Serghei Ceban transformă experimentele de laborator în adevărate aventuri pentru copii. Mai multe detalii aflați în cadrul emisiunii „TeleMatinal”.
SERGHEI CEBAN, profesor: Cred că de la buneii mei, probabil că ei provin din familia academicilor, ei ambii au fost învățători, pedagogi în Universitatea Tehnică.
O substanţă se colorează, alta începe să facă spumă, iar într-o clipă formulele din manual capătă sens.
SERGHEI CEBAN, profesor: Nu e ceva simplu și ușor, așa pot să zic, dar urmează un timp de experimente în laborator în care încercăm să găsim ceva nou și interesant. Și atunci când înțelegem că nouă ne place să vedem asta, o dată, de două ori, de trei. S-a primit ceva și noi, așa, „wow, este ceva interesant, trebuie să fie arătat”.
Pentru copii este o distracţie, pentru tânărul din spatele experimentului, o lecţie de chimie.
SERGHEI CEBAN, profesor: Am observat că cel mai des sunt experimentele unde se folosește ceva ce nu se poate fi folosit în fiecare zi. Deci este ceva ce nu li se permite copiilor și ei, cumva, vor să încerce ceva ce nu se poate în cadrul laboratorului nostru. Sunt niște experimente periculoase și, cu cât este mai periculos, cu atât este mai captivant pentru ei.
Cel mai bun rezultat al experimentului este atunci când pentru elevi chimia nu mai este o disciplină plictisitoare.
SERGHEI CEBAN, profesor: Am avut o profesoară foarte super, care explica foarte bine și mie, de exemplu, am avut ocazia să avem niște aparate sau să avem unelte în care să vedem unde se folosesc cunoștințele pe care le căpătăm. Însă majoritatea copiilor și, dacă vorbim despre părinții mei, ei nu au avut ocazia să vadă unde folosim aceste cunoștințe. Deci, da, noi le scriem în caiet, da, noi le notăm, dar unde să le folosești? Copiii nu înțeleg pentru ce ei studiază toate aceste chestii complicate la școală și noi venim aici și eu, pentru mine, vin aici și învăț în cadrul acestui laborator. Ca unde noi putem să luăm aceste cunoștințe pe care le-am căpătat și să creăm ceva cu ele.
SERGHEI CEBAN, profesor: Aici la mine se află gheața uscată, temperatura ei este de –79 de grade. Chiar și dacă luăm cu mâinile goale, chiar prin mănuși, noi o să încercăm, în câteva secunde poate provoca arsuri termice pe degete. Putem să ne frigem atât de la apa fierbinte, cât și de la o substanță foarte, foarte rece. Deci, aici se află un gaz înghețat. Gazul acesta îl putem găsi în orice apă carbogazoasă, deci acele biluțe de gaz pe care le auzim când deschidem dopul – acesta este și gazul de aici, doar că aici este înghețat și noi iarăși îl topim, el se transformă iarăși în gaz și nu lasă urme lichide. Acum propun ca noi această reacție de topire mult mai intensă, turnând apă foarte fierbinte – aici aveam un ceainic care numai ce a fiert. O să încerc să dispar în niște nori. Și 1, 2, 3. Cred că am dispărut și nu mă văd.
