În timp ce unii au umblat azi cu Semnatul, în Bucovina de Nord se păstrează cu sfințenie o tradiție unică, Malanca. Cu o istorie de sute de ani, acest obicei reunește personaje spectaculoase și costume neobișnuite, transformând fiecare casă într-un veritabil carnaval.
Malanca este un obicei unic, asemănător unui carnaval, în care fiecare participant își joacă rolul său. Obiceiul începe la casele cu fete mari și continuă la gospodarii înstăriți. Grupa de participanți este formată din regi, soldați, țigani, medici și diverse animale. Soldații cântă colinde, iar "țiganii" distrează gazdele și oaspeții, căutând "averea" gospodarilor prin gospodărie. Se crede că, acolo unde malancarii pătrund în case, duhurile rele sunt alungate, iar belșugul va învălui gospodăria pe tot parcursul anului.
Această tradiție a fost păstrată de-a lungul vremii de românii bucovineni. Ei reprezinta 99% din populația satului Crasna, din județul Cernăuți.
NICU Mariţa: „Eu 45 de ani iau parte în Malanca şi s-a păstrat cu sfinţenie obiceiul care este de la moşi strămoşi. Noi în timpuri grele am trăit când era Uniunea Sovietică, care ne-a impus să nu mai umblăm. Donam sânge la spital ca să avem zi liberă de Sfântul Vasile, dar am păstrat cu sânge şi sfinţenie obiceiul acesta Malanca.”
ŞTEFAN MITRIC, preşedinte, Asociaţia ,,Malanca" de la Crasna: „Malanca îl reprezenta şi pe cel rege de atunci şi pe acel urs venit din munte cu diferite lucruri ale lui puternice, falnice. Se bătea numai cu ursul ţiganul. Ţiganul era un personaj al Mălăncii care era cel mai puternic considerat, deoarece conducea ursul.”
După ce malancarii își încheie sceneta, gazdele și întreg alaiul se prind într-o horă.
