Anul 2024 a fost provocator pentru reforma justitiei. Corupţia politică şi finanţarea ilegală a unor partide afiliate fugarului Ilan Şor au arătat nivelul slab de pregătire şi intervenţie a unor instituţii. Au fost pornite zeci de anchete și abia spre finalul anului, la presiunea societății, au fost date si câteva verdicte. Nici în acest an, autorităţile nu au reuşit să îl aducă în ţară pe condamnatul penal Ilan Şor. Sunt liberi și Vladimir Plahotniuc, Veaceslav Platon sau Gheorghe Cavcaliuc. Urmăriţi o retrospectivă a celor mai importante evenimente din justiţia Republicii Moldova in anul 2024, realizată de jurnalista TVR MOLDOVA, Angelina Ungureanu.
Anul 2024 a fost marcat de citeva anchete fără precedent. Sute de alegători au fost amendați pentru că și-au vândut voturile la alegerile prezidențiale și referendumul pentru modificarea constitutiei.
VIOREL CERNĂUŢEANU, şeful Poliţiei Naţionale: „Doar poliţia a documentat peste 57 de cauze penale legate de finanţarea ilegală în acest scrutin electoral care l-am avut în această toamnă. La moment Poliţia este antrenată într-un proces de comun cu procurorii de descifrare detaliată a tuturor datelor a celor 140 de mii despre care am vorbit noi.” CORUPȚIA ELECTORALĂ DĂ BĂTĂI DE CAP AUTORITĂŢILOR
Potrivit poliţiei, votul unui alegător a costat până la 1500 de lei, iar cel al activiştilor până la 5 mii de lei. Plățile se făceau in special online, iar schemele infracţionale erau dirijate pe retelele sociale prin conturi secrete.
VIOREL CERNĂUŢEANU, şeful Poliţiei Naţionale: „Solicitările noastre de a fi sistate acele canale de telegram erau mult mai devreme şi eram în discuţii. Cu părere de rău am ajuns să punem în aplicare acest mecanism abia în preajma alegerilor care au avut loc. Cu regret, până la acea etapă, pe acele canale erau deja peste 100 şi ceva de mii de oameni.”
După referendumul din 20 octombrie, președintele Maia Sandu a declarat că Republica Moldova s-a confruntat cu cităm "un atac fără precedent asupra democrației și grupări criminale împreună cu forțe străine ar fi încercat să cumpere 300.000 de voturi. Procurorul general, Ion Munteanu, a precizat că schema ilegală pusă la cale de fugarul penal Ilan Şor este coordonată de serviciile secrete din Federaţia Rusă.
ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: „Din aprilie şi până pe 20 octombrie, Poliţia a reuşit să documenteze circa 1,4 milioane de tranzacții financiare prin intermediul băncii rusești Promsveazbank către cetățeni din Republica Moldova. În total au fost stabiliţi peste 138 de mii de beneficiari ai aplicaţiei mobile a instituţiei financiare ruseşti. Doar în luna septembrie au fost transferate 15 milioane de dolari, iar în octombrie 24 de milioane de dolari, bani folosiţi pentru coruperea alegătorilor.”
La o săptămână după ce a câştigat al doilea mandat de presedinte, Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate, unde s-a discutat despre coruperea politică. Maia Sandu a criticat dur activitatea Procuraturii Anticorupţie.
MAIA SANDU, preşedintele Republicii Moldova: „Trebuie să recunoaștem că schimbările pe care le-am făcut la Procuratura Anticorupție nu au dat rezultate. Am văzut un eșec total din partea acesteia pe lupta împotriva corupției mari și mai ales pe lupta împotriva corupției politice.”
Critici dure aduse Procuraturii Anticorupţie au urmat şi din partea preşedintelui Parlamentului şi premierului Dorin Recean. Sefa institutiei, Veronica Dragalin, a menţionat că Procuratura Anticorupţie este apolitică şi îşi face munca indiferent de ce declaraţii se fac în spaţiul public.
VERONICA DRAGALIN, şefa Procuraturii Anticorupţie: „ Procuratura Anticorupţie are în continuare rezultate, eu aş spune destul de impresionante pentru anul 2024, în dosarele unde am obţinut sentinţe de condamnare. Au fost puse amenzi şi confiscări în valoare de 67 milioane de lei comparativ cu anul precedent, când au fost 12. E o creştere de peste 500 de procente.”
Ministrul Justiţiei susţine că eşecul în combaterea corupţiei, în mod special cea politică, s-a datorat faptului că nu a existat o comunicare între instituţiile responsabile de anchetarea cazurilor.
VERONICA MIHAILOV-MORARU, ministra Justiţiei: „O deficienţă a fost că între autorităţi nu a fost poate cea mai bună coordonare, astfel ca să se ia măsuri la timp. Asta cred că va fi o lecţie învăţată şi pentru următoarele provocări.” 2024, ANUL DOSARELOR DE REZONANŢĂ
Până în prezent, Centrul Naţional Anticorupţie au aplicat amenzi de peste 10 milioane de lei pentru coruperea electorală pasivă. În 2024, procurorii din Republica Moldova au iniţiat şi mai multe dosare de rezonanţă. Pe 11 aprilie s-a aflat că, din baza de date Interpol, au dispărut notificări despre căutarea a cel puțin 26 de persoane. O investigație internațională, la care a participat și Procuratura Anticorupție, a scos la iveală că notificările erau eliminate după ce persoanele respective solicitau azil în Republica Moldova, deși nu se aflau pe teritoriului țării. Interlopii achitau pentru asta câte 1-2 milioane de dolari.
VERONICA DRAGALIN, şefa Procuraturii Anticorupţie: „Organizaţie criminală internaţională, cu legături cu persoane din Rusia, Ucraina şi Belarus şi alte ţări, suspectate de comiterea unor acţiuni cibernetice, care au cauzat daune de milioane de dolari, au plătit mită intermediarelor şi persoanelor publice din RM.”
În dosar, este cercetat pentru corupere și fostul șef al biroului Interpol Moldova, Viorel Țentiu. Acesta nu îşi recunoaşte vina.
În noiembrie 2024, oamenii legii au pus sechestru pe bunuri în valoare de 11,7 milioane de lei, iar "notificările roșii" au fost deblocate.
Pe 30 iulie 2024, oamenii legii l-au reținut pe șeful Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă. Potrivit autoritatilor, acesta transmitea informații secrete asistentului atașatului militar de la Ambasada Rusiei în Republica Moldova. Creangă a fost suspendat din funcție, iar reprezentantul Ambasadei a fost declarat persona non-grata și a părăsit Republica Moldova.
Din noiembrie, Creangă este judecat pentru trădare de patrie iar acum este după gratii. Nu-şi recunoaşte vina şi susține că a comunicat cu diplomatul rus ca între vecini. Dacă va fi găsit vinovat, riscă până la 20 de ani de închisoare. În septembrie 2024, fostul șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale, Igor Gorgan, a fost pus sub acuzare pentru complot împotriva Republicii Moldova, după ce o investigație jurnalistică a arătat că generalul ar fi fost informator al serviciilor secrete rusești, iar Serviciul de Informații și Securitate a confirmat veridicitatea informațiilor din articol.
Gorgan nu a comentat public acuzațiile care i se aduc, dar a acționat-o în judecată pe președinta Maia Sandu pentru că i-a retras distincțiile de stat în urma dezvăluirilor din presă. Ministra Justiţiei recunoaşte că anul 2024 a fost unul plin de provocări, însă reforma justiţiei a ajuns la o etapă destul de avansată. În acest an, autorităţile de la Chişinău au reuşit să numească procurorul general, pe Ion Munteanu, dar şi un şef la PCCOCS - pe Victor Furtună.
VERONICA MIHAILOV-MORARU, ministrul Justiţiei: „Cred că anul 2024 a fost un an foarte important, care au pus bazele urmare a reformelor iniţiate în 2022-2023. Urmează să fie finalizate, consolidate, segmentate, astfel ca să putem gestiona şi formarea calitativă a sistemului judecătoresc şi sitemului procuraturii.”
Totuşi, reforma justiției și combaterea corupției, în mod special cea politică, rămân cele mai importante angajamente pe care Republica Moldova și le-a asumat față de cetățeni. Potrivit reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, evaluarea procurorilor şi judecătorilor este o etapă importantă în reforma justiţiei şi ar trebui finalizată până pe 31 decembrie 2025.
