Un memorandum între Republica Moldova, România și Ucraina pentru includerea Complexului Cultural Precucuteni–Ariușd–Cucuteni–Trypillia în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, a fost semnat astăzi la Chișinău. Această recunoaștere ar aduce protecție internațională acestor situri valoroase, ar stimula interesul cercetătorilor și al turiștilor și ar oferi lumii întregi șansa să descopere o comoară culturală. Documentația pentru înscriere urmează să fie finalizată în următorii cinci ani.
Cea mai mare parte a obiectelor din cultura Cucuteni–Trypillia descoperite în Republica Moldova se află la Muzeul Național de Istorie din Chișinău. Vasele, modelate manual și pictate cu mare finețe, impresionează prin simetria formelor și simbolurile atent realizate. A fost una dintre cele mai vechi civilizații agrare din Europa.
NATALIA MATEI, cercetător coordonator, Secția Istoria Arheologică și Muzeografie: De tot felul, de la vase-cupe până la vase mari. În spatele meu sunt vase mari pentru cereale, pentru păstrarea altor produse, dar și o cultură care avea ca religie cultul femeii, femeia, zeița supremă a acestei culturi, care era deseori reprezentată prin chipul unei femei.
Conferința a reunit experți din domeniul arheologiei din cele trei state. A fost inaugurată și o expoziție cu cele mai importante situri arheologice din perioada Cucuteni–Trypillia, descoperite pe teritoriul Republicii Moldova.
MYKHAILO VIDEIKO, arheolog, Ucraina: De la Carpați până la Nipru s-a creat o civilizație bazată pe reguli comune. Oamenii se puteau înțelege între ei fără traducători. Aveau aceeași cultură și erau uniți prin comerț, exact ceea ce unește popoarele și azi.
VLAD VORNIC, arheolog: Avem aici reprezentate doar 14 situri. Numărul siturilor care sunt documentate pe teritoriul Republicii Moldova e peste 700. Unele din ele doar au fost cercetate. Pentru a se înscrie în lista UNESCO trebuie de selectat cele mai reprezentative și care nu sunt afectate de factorii antropici.
A fost semnat şi un memorandum de către miniștrii culturii din Ucraina, Republica Moldova și România, prin care își asumă angajamentul de a elabora și promova un dosar comun de înscriere în Patrimoniul Mondial UNESCO.
ANDRÁS ISTVÁN DEMETER, ministrul Culturii, România: Începând de astăzi cele trei state ne-am luat un set de obligații către viitor, pentru viitorul apropiat, dar mai ales cel îndepărtat, pentru ca tot ce am moștenit şi tot ce a fost rezervat mai voit sau mai accidental de-a lungul mileniilor, să fie mai rezervat păstrat, cultivat şi protejat.
SERGIU PRODAN, ministrul Culturii, Republica Moldova: În modul optimist aş spune, imediat după 2030, dacă am pute deja să avem o finalitate şi o perspectivă clară de înregistrare a acestui dosar. Avem experienţă, diplomaţi foarte buni la UNESCO.
Includerea acestui complex cultural în patrimoniul UNESCO ar putea contribui semnificativ la dezvoltarea turismului în Republica Moldova, prin creșterea vizibilității internaționale.
SERGIU MUSTEAŢĂ, arheolog, istoric: Foarte multă lume care îşi planifică vacanţele, o călătorie într-o ţară sau alta să ştiţi că în cele mai dese cazuri se uită câte situri sau ce fel de situri sunt înscrise în lista Patrimoniului Mondial. Bineînțeles că sunt o carte de vizită a ţării respective, dar recunoscută la nivel mondial.
Evenimentul se desfășoară în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului și va continua și mâine, când vor fi discutate pașii concreți de implementare a memorandumului.
REPORTER: GABRIELA SULEAC
Imagine: Vadim Verbnîi
