În anul 2024, comunitatea LGBTQ+ din Republica Moldova încă are nevoie ca un cordon de mascaţi pentru a fi protejată atunci când îşi cere drepturile. Poliţia nu poate asigura, însă, protecţie împotriva homofobiei, adânc înrădăcinate în societate. O demonstrează şi multe statistici. Cel mai recent sondaj privind egalitatea, publicat în luna iunie de IMAS, Guvernul Japoniei şi Fondul Organizației Națiunilor Unite pentru Securitate Umană, arată că 50 la sută dintre oameni cred că homosexualitatea trebuie pedepsită, iar 79% - că aceste persoane nu au dreptul la căsătorie.
Lupta organizaţiilor neguvernamentale este practic neputincioasă din moment ce autorităţile întârzie să vină cu modificări legislative. În prezent, cinci cupluri au pornit o litigare strategică, pentru ca statul să le permită persoanelor de acelaşi sex să-şi oficializeze relaţiile. Printre ei se numără Valentin şi Valeriu.
VALERIU locuitor, Chişinău: „Am plecat la ASP şi am depus actele, dar evident că cererea noastră a fost refuzată. Cu toate acestea, atitudinea angajaţilor a fost una civilizată. Refuzul a fost unul mai mult tehnic. Ni s-a spus că nu există o bază legală care să permită acest lucru.”
VALENTIN locuitor, Chişinău: „Timp de opt ani, de când suntem împreună, am adunat câteva bunuri. Vrem cumva să oficializăm relaţia noastră, pentru ca să fim siguri în ziua de mâine şi, în cazul în care se va întâmpla ceva, să ne putem ajuta unul pe celălalt. Noi nu vrem să dictăm cuiva cum să trăiască, nu vrem să schimbăm viziunea oamenilor despre viaţă. Noi doar ne dorim să avem propria familie, protejată, cu drepturi.”
LEO ZBANKE, coordonator program, Centrul de Informații "GENDERDOC-M": „Moștenirea, vizitarea persoanei iubite la spital în reanimare, deciderea împreună a unor lucruri foarte de zi cu zi, cum ar fi să iei un împrumut la bancă, să-ți cumpere o casă - sunt foarte multe teme legale care sunt legate de căsătorie. În prezent, persoanele care înființează o familie de același sex nu au aceste drepturi fundamentale.”
În 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că țările care fac parte din Consiliul Europei trebuie să recunoască și să protejeze prin lege familiile formate din persoane de același sex.
LEO ZBANKE, coordonator program, Centrul de Informații "GENDERDOC-M": „R. Moldova este parte a Consiliului Europei. În mod normal, fiindcă la noi în Constituție legile și autoritatea internațională stă mai presus decât națională, ar trebuit să ne supunem acestei decizii și să adoptăm o lege. Asta este ce noi așteptăm de la stat. În prezent, din păcate, în instanță deja am primit câteva refuzuri, ceea ce înseamnă că totuși este o reticență.”
VALERIU: „Noi suntem oameni ca toţi ceilalţi, locuim aici, plătim impozite. Eu cred că drepturile trebuie să fie egale pentru toţi oamenii. Aceşti oameni există. Poate fi colegul vostru, prietenul vostru, membru al familiei voastre.”
Legislaţia, însă, nu poate schimba în totalitate percepția oamenilor legată de comunitatea LGBTQ+. Deseori, persoanele sunt supuse discriminării nu doar pe stradă, dar şi la şcoală, la muncă sau în diverse instituţii. Stigmatizarea îi afectează îndeosebi pe oamenii care se identifică non-binari.
RANDI LUKIAN locuitor, Chişinău: „Mă numesc Randi. Mă identific ca o persoană non-binară, deci fac parte din comunitatea transgend, şi sunt bisexuală. Sunt zile când mă simt perfect arătând ca o femeie, dar totuşi am perioade foarte mari şi foarte grele când am o disforie foarte mare de gen şi pentru mine este foarte important să arăt mai masculin.”
Randi a trebuit să ţină piept transfobiei încă din adolescenţă. Discriminarea, de cele mai multe ori, a venit chiar din partea profesorilor din şcoala unde învăţa.
RANDI LUKIAN locuitor, Chişinău: „Profesoara mea de română, în clasa a IX-a, m-a scos la tablă să răspund tema. Eu am ieşit, am răspuns. Noi aveam formă şcolară, iar eu o purtam pe acea bărbătească. Ea, la un moment dat, m-a oprit în timp ce vorbeam. Şi mi-a spus: "scuze, dar de ce arăţi aşa? Ce ai între picioare? Întrebarea asta a fost adresată în faţa tuturor persoanelor care erau cu mine în clasă şi a stârnit un val de râsete. MUSCA Profesoara mea de germană mi-a dat teste psihologice legat de orientarea profesională. Mie mi s-a potrivit cea de inginer. Profesora s-a uitat lung la mine şi mi-a zis: "la tine, feminin a rămas doar menstruaţia". Era foarte dureros, pentru că fiecare frază mă detaşa mai tare de colegi, de profesori, de societatea în care trăiesc. Şi foarte des am fost hărţuită şi pe stradă.”
Problemele lui Randi nu au dispărut nici astăzi. De la începutul anului, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului a fost sesizat să monitorizeze un caz revoltător, în care un adolescent a suferit din cauza bullyingului şi violenţei.
VASILE COROI, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului: „Este vorba despre un copil care a fost discriminat şi în şcoala în care învăţa, de către cadrele didactice, a fost ţinta bullyingului, a fost şi victima violenţei în familie. Poliţia a început urmărirea penală, autoritatea tutelară a asigurat instituirea tutelei pentru un membru al familiei care era protectiv, Ministerul Educaţiei şi Cercetării s-a implicat şi a facilitat transferul copilului în altă instituţie de învăţământ.”
Stigmatizarea persoanelor din această comunitate, îndeosebi a copiilor, poate duce la depresie şi, uneori, chiar la tragedii. Cazul lui Felis, din aprilie 2022, a zguduit comunitatea LGBT şi nu doar. Adolescenta transgender s-a sinucis după ce ar fi fost supusă umilinţei şi violenţei din partea colegilor de clasă.
„Pe noi ne-a şocat şi ne-a zguduit... ieri am fost la înmormântare, am văzut toată durerea asta care se petrece în sufletul mamei, în sufletele rudelor, prietenilor.”
Persoanele cu probleme emoţionale sau care au gânduri suicidale sunt îndemnate să apeleze la Linia Verde Antisuicid. Pot suna la telefonul afişat pe ecran sau pot scrie un mesaj pe emailul ajutor@pentruviata.md.
LINIA VERDE ANTISUICID -0608 06 623, AJUTOR@PENTRUVIATA.MD
Comitetul ONU pentru drepturile omului şi Avocatul Copilului din Republica Moldova au înaintat autorităţilor mai multe recomandări, pentru a preveni discriminarea şi hărţuirea în rândul copiilor LGBTQ+. În acelaşi timp, minorii sunt îndemnaţi să ceară ajutor oricând la Telefonul Copilului.
Linia Verde pentru Protecţia Drepturilor Copilului- 080 011 116
VASILE COROI, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului: „Am inclus şi anumite recomandări pentru instituţiile competente, inclusiv Ministerului Educaţiei şi Cercetării de a revizui curricula şi a integra toate acele concepte cheie ale educaţiei sexuale comprehensive. Alte recomandări ar fi formarea, consolidarea capacităţilor cadrelor didactice de a avea acele competenţe sociale şi emoţionale, dar şi acele competenţe pentru cultură democratică.”
Tot în aprilie 2022, la câteva zile mai târziu după cazul lui Felis, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un proiect de lege care sancționează penal și contravențional discursul instigator la ură. Chiar şi aşa, persoanele din această comunitate se confrunctă în continuare cu numeroase atacuri, fie sunt hărţuite. De la începutul anului, Centrul de Informaţii Genderdoc-M a documentat mai mult de 40 de cazuri de discriminare şi instigare la ură. Sunt, însă, doar vocile celor care au avut curajul să ceară ajutor. În realitate, cifra este mult mai mare.
LEO ZBANKE, coordonator program, Centrul de Informații "GENDERDOC-M": „Haideți să începem de la educația pentru adulți. Noi nu avem în curriculum pentru studenți în psihopedagogie, pedagogie, psihologie, psihiatrie, orientarea sexuală și identitatea de gen să se predea așa cum există acum. Noi până acum ne ciocnim cu situația în care oamenii citesc informații din manuale din anii 50 şi se bazează pe aceste informații eronate și răspândesc mai departe prejudecațiile.”
Pentru a a avea drepturi egale şi a se simţi în siguranţă în Republica Moldova, persoanele transgen au nevoie şi de legi, mai spune Randi, care coordonează un program pentru persoanele trans la Genderdoc-M.
RANDI LUKIAN locuitor, Chişinău: „Recent, o femeie transgen a venit să-şi ia un transfer bancar şi banca a refuzat să-i dea banii pentru crezând că documentul e fals. A chemat poliţia. Poliţia a confirmat că documentul este adevărat, este al ei. Dar banca totuşi a refuzat din motiv de transfobie. Persoanele trans se ciocnic de acest lucru regulat, la bancă, la şcoală, la universitate, la joburi, oriunde ar trebui să scoată paşaportul.”
Comunitatea LGBTQ+ cere autorităţilor să soluţioneze această problemă prin recunoaşterea juridică a identităţii transgender.
LEO ZBANKE coordonator program, Genderdoc-M: „Acesta este o lege care ar permite oamenilor să se simtă mai bine, să se integreze în societate, să rămână în țara noastră, să nu părăsească și să contribuie... Orientarea sexuală și identitatea de gen sunt niște caracteristici umane, știința deja demult înțelege că este o normă.”
În lume sunt peste 30 de ţări care au legalizat căsătoriile între persoanele de acelaşi sex, printre acestea: Franţa, Olanda, Spania, Slovenia şi altele. Autorităţile din Republica Moldova nu au făcut niciun pas în acest sens şi nici în ceea ce priveşte recunoaşterea identităţii transgender.
VERONICA MIHAILOV-MORARU, ministrul Justiţiei: „Din câte cunosc eu, din informaţiile care mi-au fost aduse la cunoştinţă, nu am primit o solicitare în acest sens. În contextul parcursului nostru european, avem mai multe componente la care avem de lucru, este vorba de reforma justiţiei, statul de drept, dar şi valorile fundamentale drepturile omului. Ceea ce ţine de întrebarea dvs, Republica Moldova nu are o asemenea obligaţie. Este la discreţia statelor, părţi ale Consiliului Europei, de a decide natura juridică pe astfel de subiecte.
În Republica Moldova nu există informaţii cu privire la numărul exact al rezidenţilor LGBTQ+. Statistica internațională arată, însă, că în fiecare societate, între 4 și 7% din populație este reprezentată de această comunitate. Persoanele LGBTQ+ care au nevoie de ajutor şi de susţinere pot apela la ajutorul Centrului de Informaţii Genderdoc-M, prima organizaţie neguvernamentală care apără comunitatea din Republica Moldova.
CONTACTELE GENDERDOC-M
+373 22 288 861, info@gdm.md
De asemenea, persoanele care sunt supuse discriminării de orice fel sunt îndemnate să depună o plângere la Consiliul pentru egalitate sau o cerere de chemare în judecată. Plângerea poate fi depusă personal la sediul Consiliului, prin poștă sau online, accesând site-ul
Acest material a fost realizat în cadrul Campaniei Uniți Împotriva Crimelor De Ură, realizată de Asociația Presei Independente (API) în parteneriat cu un grup de ONG-uri din domeniile drepturilor omului și justiție, cu sprijinul Millennium Partners.
