Imaginați-vă: București – Budapesta în doar șase ore și 15 minute, fără avioane, fără cozi la check-in, doar confort și viteză. Pare science-fiction, dar este planul concret al Comisiei Europene pentru anul 2040 – o rețea feroviară de mare viteză care va schimba complet modul în care europenii călătoresc, relatează TVR Info.
Proiectul face parte din strategia „TEN-T – Rețeaua Transeuropeană de Transport”, care urmărește conectarea tuturor capitalelor și marilor orașe din Uniunea Europeană prin linii capabile să atingă viteze de peste 200 km/h. Pentru România, ar însemna o transformare istorică: drumul de la București la Budapesta, care astăzi durează aproximativ 15 ore, s-ar scurta la mai puțin de jumătate.
Până în 2030, pasagerii ar putea merge de la Berlin la Copenhaga în 4 ore, față de 7 în prezent. În 2035, Atena și Sofia vor fi conectate printr-o rută de doar 6 ore, iar noi legături vor uni țările baltice, Spania și Portugalia într-o rețea comună. Comisia Europeană vrea ca aceste rute să devină o alternativă reală la transportul aerian pe distanțe medii, reducând emisiile de carbon și oferind călătorii mai confortabile.
Potrivit comisarului european pentru transport durabil, Apostolos Tzitzikostas, proiectul nu înseamnă doar mobilitate:
„Este vorba despre unirea europenilor, consolidarea economiei și crearea unei Europe competitive, sigure și neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon.”
Pe lângă beneficiile economice și ecologice, planul are și o componentă strategică: infrastructura feroviară de mare viteză va permite transportul rapid al echipamentelor militare în caz de criză, consolidând securitatea Europei.
Până în 2026, Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate va elimina regulile naționale care întârzie construcțiile și va uniformiza procedurile de autorizare. România va trebui să modernizeze coridoarele feroviare Constanța – București – Timișoara – Arad – Budapesta, un traseu cheie pentru conectarea la rețeaua centrală europeană.
Surse citate de economica.net din Ministerul Transporturilor afirmă că primele studii de fezabilitate pentru segmentele de mare viteză din România sunt deja în lucru, în colaborare cu parteneri din Ungaria și Austria.
Planul european promite o schimbare de paradigmă: trenurile de noapte vor redeveni populare, rutele internaționale vor fi sincronizate digital, iar biletele integrate vor permite călătorii rapide de la Lisabona la București, fără opriri birocratice.
Până în 2040, Europa ar putea trăi o adevărată renaștere feroviară – una care nu doar leagă orașe, ci apropie oamenii, economiile și viitorul sustenabil al continentului.
