După decesul Papei Francisc, la Vatican a început perioada numită „sede vacante” – intervalul în care Scaunul Apostolic rămâne neocupat, iar Biserica Catolică intră într-o etapă de așteptare și rugăciune. Este o perioadă încărcată de emoție și tradiție, în care conducerea temporară revine Colegiului Cardinalilor. După funeralii, cardinalii din întreaga lume se vor reuni în Capela Sixtină, în cadrul conclavului, pentru a-l alege pe succesorul Sfântului Părinte – un proces secret și profund spiritual, care va decide cine va deveni noul lider al Bisericii Catolice. Întrebarea este: Oare din România participă cineva la acest moment istoric? Răspunsul ține de o regulă clară a Bisericii, iar numele celor care au drept de vot sunt stabilite cu mult înainte de începerea conclavului.

IULIU HOSSU Primul român care a primit bereta roșie de cardinal a fost Iuliu Hossu. Născut în 1885, la Milaș, județul Bistrița-Năsăud, a fost doctor în filosofie și teologie, episcop de Cluj-Gherla și senator în Parlamentul României. Este cunoscut pentru momentul în care, la 1 decembrie 1918, a citit Declarația Unirii de la Alba Iulia.

A fost arestat în 1948 de regimul comunist și întemnițat ani la rând în locuri precum Sighet sau Căldărușani. În 1969, Papa Paul al VI-lea l-a facut cardinal „in pectore”, adică în secret, iar numele său a fost făcut public abia după moarte, în 1973.

Anul 2025 a fost declarat oficial „Anul Cardinalului Iuliu Hossu” în România, un omagiu adus unei personalități care a luptat pentru credință, unitate și demnitate umană.

ALEXANDRU TODEA Al doilea cardinal al României a fost Alexandru Todea, numit în această demnitate de Papa Ioan Paul al II-lea, pe 28 iunie 1991.

Născut în 1912, în satul Teleac, județul Mureș, Alexandru Todea a studiat la Blaj și Roma, obținând doctoratul în teologie în 1940. A fost hirotonit preot în 1939, dar în anii grei ai comunismului a fost arestat în repetate rânduri.

Consacrat episcop în secret, în 1950, a fost din nou arestat în 1951 și condamnat la muncă silnică pe viață. A stat 13 ani în închisorile comuniste, inclusiv la Sighet.

După eliberare, a continuat activitatea pastorală în clandestinitate, fiind confirmat oficial ca mitropolit în 1990. S-a retras din motive de sănătate în 1994 și a trecut la Domnul în 2002, la Târgu Mureș, după o viață marcată de credință, curaj și suferință.

LUCIAN MUREȘAN Cel de-al treilea cardinal al României și singurul aflat în viață este Preafericitul Lucian Mureșan, arhiepiscop major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. A fost ridicat la demnitatea de cardinal de către Papa Benedict al 16-lea, în Consistoriul din 18 februarie 2012, de la Vatican.

Lucian Mureșan s-a născut la 23 mai 1931, la Ferneziu, în Baia Mare. După ce regimul comunist a suprimat Biserica Greco-Catolică, a fost nevoit să muncească în cariere de piatră și pe șantiere, dar nu a renunțat niciodată la vocația sa. A studiat teologia în clandestinitate și a fost hirotonit preot în 1964. A urcat treptat toate scările ierarhiei bisericești, până la cea mai înaltă demnitate acordată unui cleric român în viață.

Cardinalii sunt cei mai apropiați colaboratori ai Papei, iar cei sub 80 de ani au dreptul de a participa la conclav, adică de a-l alege pe următorul Suveran Pontif. Preafericitul Lucian Mureșan a depășit această vârstă și, deși nu votează, rămâne o voce importantă și respectată în Biserica Catolică de astăzi.