Potrivit specialistului, una dintre cele mai frecvente greșeli apare chiar în formularea titlurilor de legi. Deși corect este să se folosească formule precum „legea privind", „legea cu privire la" sau „legea pentru", în spațiul din Republica Moldova se utilizează adesea expresia „legea despre", influențată de modelul rusesc. Această formulă este considerată incorectă în limbajul juridic românesc.

Greșeli similare apar și în alte expresii frecvent întâlnite în documente sau în discursul public. De exemplu, formularea „cerere despre săvârșirea infracțiunii" ar trebui înlocuită cu „cerere privind" sau „cerere cu privire la săvârșirea infracțiunii".

Filologul atrage atenția și asupra folosirii incorecte a unor termeni atunci când se vorbește despre legi. În locul expresiei „legea nu este lucrativă", care este improprie, corect ar fi „legea este inoperantă" sau „nefuncțională", deoarece termenul „lucrativ" se referă la activități sau întreprinderi care aduc profit.

Un alt exemplu des întâlnit este formularea „a intenta un dosar penal". În realitate, potrivit normelor limbii române, se „intentează o acțiune penală", în timp ce „dosarul penal se deschide, se întocmește sau se clasează".

De asemenea, influența limbii ruse duce la expresii precum „plângere pe cineva" sau „plângere pe fapte", când corect ar fi „plângere împotriva cuiva" sau „plângere pentru anumite fapte".

Potrivit lui Valentin Guțu, astfel de greșeli nu sunt doar detalii lingvistice, ci pot crea confuzii și pot schimba sensul unor formulări juridice. De aceea, respectarea normelor limbii române în domeniul juridic este esențială pentru claritatea și corecta aplicare a legii.

Specialistul subliniază că problema persistă de mai multe decenii și este prezentă inclusiv în hotărâri judecătorești sau în documente oficiale. El susține că este necesară o atenție mai mare la modul de redactare a actelor juridice, pentru ca limbajul folosit să fie corect și lipsit de ambiguități.