Republica Moldova are nevoie de un nou model economic pentru a depăși perioada îndelungată de stagnare economică. Este opinia experților Centrului Analitic Independent Expert-Grup, care au prezentat luni câteva idei pentru creșterea economică a țării. Ei recomandă și deschiderea unei bănci de dezvoltare, care să valorifice sprijinul de 1,9 miliade de euro oferit de UE. Potrivit datelor BNS, economia Republicii Moldova este în recesiune. Anul trecut, PIB-ul a înregistrat o creștere de numai 0,1%, față de 2023.
Datele statistice arată că un impact negativ asupra evoluției PIB-ului în 2024 au avut: agricultura, cu pierderile de aproximativ șapte miliarde de lei, industria, cu un minus de trei miliarde de lei, și exportul, cu un deficit de 493 milioane de dolari.
DOMENII CU EVOLUŢIE NEGATIVĂ
• Agricultura -1,3%
• Industria -3,4%
• Exportul net de bunuri și servicii -4,8%
Specialiştii de la Centrul Analitic Expert-Grup spun că problemele cu care se confruntă economia Republicii Moldova durează de aproape 10 ani.
ADRIAN LUPUȘOR, director executiv, Centrul Analitic Expert-Grup: „În ultimii 10 ani creșterea medie economică a fost de 2,2% . În acest an, evident a fost efectul secetei, care a tras economia în jos. Dacă excludem seceta, PIB-ul ar fi crescut cu 1,5%. Deficit de investiții, evident și problema de securitate”.
Experții cred că e necesară tranziția către un nou model economic bazat pe valoare adaugată și nu pe resurse și costul redus al forței de muncă. Pentru a facilita această trecere, ei au prezentat cinci obiective strategice: eficientizarea sprijinului statului pentru antreprenori; dezvoltarea pieței de capital; diminuarea deficitului comercial; creşterea investițiilor publice și transformarea pieței muncii.
OBIECTIVE PENTRU CREȘTEREA ECONOMICĂ A R. MOLDOVA
1. Eficientizarea sprijinului statului pentru antreprenori
2. Dezvoltarea pieţei de capital
3. Diminuarea deficitului comercial și întărirea pieţei interne
4. Creşterea investiţiilor publice
5. Transformarea pieței muncii
STAS MADAN, director program, Centrul Analitic Expert-Grup: „Subvenționare mai țintită care să susțină produsele cu valoare adaugată și culturile rezistente la secetă și schimbăriel climatice. Este nevoie de investiții mai mari în cercetare agricolă. Foarte multe din deciziile importante în sector se iau mai mult pe presiuni din partea diferitor deținători de interese și mai puțin pe priorități strategice”.
DENIS PÎNTEA, expert asociat, Centrul Analitic Expert-Grup: „Firmele din RM au tecut printr-o serie de crize care le-a afectat și mai mult poziția financiară. Statul a intervenit prin crearea mai multor instrumente care facilitează accesul la credite bancare. Însă aceste programe rămân puțin capitalizate în economie. Asteptăm acea Busă de valori care să intermedieze capitalul din economie”.
VITALIE RAPCEA, director program, Centrul Analitic Expert-Grup: „Recomandare de politici la nivel de procese este optimizarea formalitatilor vamale. Avem costuri colosale pe care exportaorii le suportă atunci când vor să exporte în UE și consumatorii le suportă atunci când se importă, datorită staționării, timpului îndelingat pe care-l petrec mărfurile în vamă”.
MARINA SOLOVIOVA, director program, Centrul Analitic Expert-Grup: „Pe piata muncii avem 3 probleme principale: productivitatea muncii, disponibilitatea forței de muncă și crearea unui mediu concurențial pe piața muncii. Salariile minime trebuie să fie cel puțin 50% din salariul mediu brut. Pentru RM, asta ar însemna că salariul minim ar trebui să fie 7.500 lei, acum e 5.500 lei”.
Experții vorbesc și despre crearea unei bănci de dezvoltare care să canalizeze eficient sprijinul de 1,9 miliarde de euro aprobat de UE pentru creșterea economică a R. Moldova.
ADRIAN LUPUȘOR, director executiv, Centrul Analitic Expert-Grup: „Trebuie să fie o bancă creată de stat, dar cu un consiliu profesionist și independent, pentru a ne asigura că bani nu sunt folosiți după criterii politice”.
Ministerul Economiei are propriile lui soluții pentru redresarea economică.
DOINA NISTOR, ministrul Economiei: „Ușurarea relațiilor cu statul pentru antreprenori prin digitalizare, debirocratizare, aceste măsuri vor da rezultate și în anii următori. Digitalizarea economiei poate să contribuie cu până la 5% în economie. Ne propunem să angajăm cât mai mulți tineri, să cream locuri de muncă calitative. La capitolul exporturi, șansa noastră este să ne integrăm în piața unică UE. Obiectivul nostru este de a valorifica planul de creștere în sprijinul economiei locale”.
Pentru 2025, prognozele nu par a fi optimiste. Autoritățile estimează o creștere economică de 2 - 3%.
REPORTER: NATALIA CHICU
Imagine: Mihai Lisnic
