Guvernul britanic a permis oligarhilor ruși să cheltuiască sute de mii de dolari pe avantaje precum bucătari privați, șoferi și menajere, în ciuda faptului că, aparent, conturile lor bancare au fost înghețate, arată documentele.

Scutirile, cunoscute sub numele de licențe, sunt un exemplu al modului în care noul sistem de sancțiuni financiare al Marii Britanii, pus la punct după Brexit, s-a dovedit șubred. În unele cazuri, oligarhilor li s-a permis mai mult de un milion de dolari pe an pentru cheltuieli de întreținere. În altele, oficialii au fost nevoiți să renunțe la anchete penale și să elimine sancțiunile după lupte juridice.

„Vom continua să creștem presiunea asupra lui Putin și vom tăia finanțarea mașinăriei de război rusești”, a declarat ministrul britanic de Externe în primăvara anului trecut, când a anunțat sancțiuni împotriva Rusiei în primele săptămâni ale războiului din Ucraina.

În lunile care au urmat, Marea Britanie a fost în mod discret mai generoasă. Aceasta i-a acordat magnatului bancar rus Mihail Fridman o licență pentru a plăti 19 membri ai personalului, inclusiv șoferi, bucătari particulari, menajere și oameni de serviciu, în primul an de război, potrivit unor documente analizate de New York Times și de persoane direct familiarizate cu licențele. Plata s-a ridicat la 300.000 de lire sterline (aproape 400.000 de dolari) în aproximativ zece luni. Fridman a trimis, de asemenea, o alocație lunară de aproximativ 7.000 de lire sterline pentru a acoperi nevoile de bază ale familiei sale.

Oficialii i-au permis fostului său partener de afaceri, Petr Aven, o alocație lunară de 60.000 de lire sterline. Cea mai mare parte a mers către o companie de securitate deținută de managerul financiar al lui Aven, care a fost investigat pentru că l-ar fi putut ajuta pe Aven să se sustragă de la sancțiuni, arată documentele judiciare. Nu este clar ce verificări a efectuat guvernul înainte de a aproba tranzacțiile.

Fridman și Aven sunt descriși de guvernul britanic ca fiind „oligarhi pro-Kremlin”, strâns asociați cu președintele rus Vladimir Putin, acuzație pe care ambii o neagă și pe care o contestă în instanță. „Sunt un om de afaceri neutru din punct de vedere politic. Asta este tot”, a declarat Aven, contactat telefonic în Hamptons.

Foștii parteneri de afaceri se numără printre cei câțiva ruși cărora li s-au impus sancțiuni în public de la război încoace, pentru ca apoi să vadă cum aceste restricții sunt atenuate în secret. Trezoreria britanică a acordat cel puțin 82 de licențe anul trecut și multe alte cereri sunt în așteptare, potrivit cifrelor oficiale consultate de New York Times.

Agenții de aplicare a legii, care se ocupă de potențialele încălcări penale ale listei negre financiare, s-au simțit uneori frustrați de aceste decizii și de un sistem de acordare a licențelor despre care susțin că încalcă sancțiunile. Oficialii Trezoreriei i-au permis lui Aven, de exemplu, să cheltuiască mai mult de un milion de lire sterline, în timp ce, din punct de vedere tehnic, a fost izolat de economia britanică. În același timp, ofițerii de aplicare a legii l-au investigat pentru o posibilă sustragere de sub sancțiuni și i-au percheziționat conacul de la țară anul trecut.

Unele dintre persoanele care au descris detalii despre licențe au făcut-o sub condiția anonimatului, deoarece chestiunile sunt confidențiale. Un purtător de cuvânt al Trezoreriei britanice a refuzat să comenteze cazuri specifice, dar a declarat că licențele au fost acordate pentru a permite plăți pentru „nevoi de bază” și sunt „strict monitorizate”. Un purtător de cuvânt al National Crime Agency a declarat că nu ar fi potrivit să comenteze deoarece îi investighează pe Aven și Fridman.

Licențele fac parte din sistemele de sancțiuni din întreaga lume, inclusiv din Statele Unite. Dar, în timp ce Washingtonul acordă de obicei licențe din motive umanitare sau pentru a acoperi cheltuielile de bază și taxele, criteriile Marii Britanii sunt mai largi. Printre considerații, potrivit discuțiilor cu avocați și foști oficiali ai Trezoreriei, este și acesta: dacă o licență va menține fluxul de bani în economie. Un raport guvernamental recent afirmă că licențele sunt „eliberate pentru a proteja nevoile individuale și ale întreprinderilor britanice”.

Sancțiunile împotriva Rusiei au fost prima provocare de profil înalt pentru un sistem de sancțiuni nou și neexperimentat, instituit în 2021, după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Mai mult de un an mai târziu, promisiunile ambițioase ale guvernului s-au dovedit a fi dificil de îndeplinit.

La fel cum politicienii au promis prea mult, anchetatorii financiari au depășit uneori limitele. Agenția Națională pentru Criminalitate a trimis aproximativ 50 de ofițeri pentru a face o razie la conacul lui Fridman anul trecut și a anunțat o anchetă pentru fraudă, sperjur și spălare de bani. În această primăvară, a renunțat la toate investigațiile, cu excepția celei privind spălarea de bani.

Săptămâna trecută, în urma unei lupte juridice, guvernul britanic a fost obligat să îl elimine pe omul de afaceri rus Oleg Tinkov de pe lista neagră a sancțiunilor. Tinkov a susținut că a fost inclus pe nedrept: el este un critic deschis al lui Putin și a renunțat la cetățenia rusă.

Joi, Fridman va apărea în fața uneia dintre cele mai înalte instanțe din Marea Britanie pentru a contesta măsurile împotriva sa. Mai mulți alți magnați ruși vor merge în instanță săptămânile următoare pentru a susține, asemenea lui Fridman, că au fost vizați în mod nedrept doar pentru că sunt ruși. Guvernul nu a aprobat încă o licență, solicitată în urmă cu șase luni, care să-i permită lui Fridman să plătească pentru reprezentare juridică în aceste proceduri.

De asemenea, se așteaptă ca Fridman să pledeze într-un proces ulterior pentru dreptul de a-și păstra personalul casnic. La fel ca în cazul lui Aven, Agenția Națională de Combatere a Criminalității a efectuat o percheziție la conacul dlui Fridman sub suspiciunea de spălare de bani. După aceea, guvernul a refuzat cererea lui Fridman de a-și menține personalul.

Cifrele privind licențierea evidențiază o tensiune persistentă în timp ce guvernul se alătură Statelor Unite și Europei pentru a îngheța activele oligarhilor legați de Kremlin. Marea Britanie a fost un refugiu sigur pentru averile rusești timp de decenii. Grupul anticorupție Transparency International estimează că rușii acuzați de infracțiuni financiare sau care au legături cu Kremlinul dețin proprietăți britanice în valoare de 1,5 miliarde de lire sterline.

Sancțiunile împotriva acestor ruși poate că trimit un mesaj Moscovei, dar ele afectează și întreprinderile britanice. Firmele de avocatură, contabilii, agenții imobiliari, comercianții de artă și mulți alții au beneficiat de pe urma fluxului de bani ruși dintr-o capitală care și-a primit porecla de Londongrad.

Astfel, în timp ce Marea Britanie a declarat aproape că a pus capăt erei Londongrad, oligarhii găsesc modalități de a menține țara deschisă pentru afacerile lor.

„Este o indicație a motivului pentru care această țară a fost atât de slabă în a limita banii murdari ai Rusiei”, a declarat William F. Browder, un fost investitor important în Rusia, care a condus o campanie de ani de zile pentru drepturile omului împotriva lui Putin. „Se pare că există portițe de scăpare oriunde te uiți și iată că guvernul le oferă oligarhilor tot sprijinul său pentru a ocoli propriile sancțiuni”.

Această tensiune nu este unică în Marea Britanie. Belgia, de exemplu, a făcut lobby pentru a permite industriei sale de diamante să continue să vândă rușilor fără a încălca sancțiunile Uniunii Europene.