Șeful în exercițiu al Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat pentru TVR Moldova, că întreprinderea pe care o conduce nu a semnat scrisoarea companiilor energetice din Ungaria, Slovacia, Austria, state prietene Rusiei, adresată șefei UE, Ursula von der Leyen, în încercarea de a extinde acordul cu privire la tranzitul de gaze prin Ucraina în cele trei state ale Europei Centrale și în Transnistria.
„Moldovagaz nu a semnat această declarație! Atât!”, a insistat șeful în exercițiu al Moldovagaz, solicitat de TVR Moldova să confirme informațiile dezvăluite de Politico.eu, conform cărora prima variantă a demersului includea mențiuni despre companii energetice cehe, germane și ucrainene, inclusiv Moldovagaz, care nu au apărut în versiunea finală a documentului.
„În acea versiune (prima - n.r.), furnizorul de stat de gaze al Republicii Moldova, Moldovagaz, a semnat provizoriu declarația, dar semnătura acesteia lipsește în scrisoarea publicată marți”, a precizat Politico.eu.
Publicația relatează că, într-o scrisoare trimisă marți președintei Comisiei Europene, firmele furnizoare de gaze, operatorii de rețea și consumatorii industriali din Ungaria, Slovacia, Austria și Italia au declarat că stoparea acordului ar putea „complica furnizarea de gaze” și „ar duce la creșterea prețurilor pentru consumatorii europeni”.
„Slovacia și Ungaria – conduse de prietenii Rusiei Robert Fico și Viktor Orbán – au încercat de luni de zile să reînnoiască acordul, semnat între Kiev și Moscova în 2019, care permite trecerea gazelor prin Ucraina către Europa. Cele două națiuni susțin că încheierea acordului le amenință securitatea aprovizionării și ar putea crește prețurile la energie în adâncul iernii”, adaugă sursa citată.
În urma discțiilor cu autoritățile de la Kiev, continuă Politico, oficialul ucrainean Shmyhal a spus că va discuta opțiunile de extindere a pactului atâta timp cât acestea nu includ fluxurile care continuă din Rusia și dacă Comisia Europeană „abordează oficial” problema cu Kievul.
Cu toate acestea, executivul UE a spus în mod repetat că blocul nu se va confrunta cu consecințe grave dacă fluxurile de gaze se opresc și a exclus să ajute la negocierea unei prelungiri a tranzitului de gaze prin Ucraina.
În același timp, experții consultați de Politico.eu sunt sceptici că încheierea acordului ar avea implicații dramatice pentru Budapesta și Bratislava. „Motivul principal pentru care Slovacia cere această continuare este… [pur] economic”, a spus Serhiy Makogon, un expert ucrainean în energie și fost director general al operatorului de rețea de gaze al țării.
Spre deosebire de Europa Centrală, a precizat Makogon, Moldova ar fi probabil cel mai afectată de încetarea acordului. „Și asta pentru că teritoriul separatist pro-rus al Transnistriei din estul țării primește gaze puternic subvenționate de la Moscova prin Ucraina”, a explicat el.
