Regiunea Kiev s-au confruntat cu întreruperi ale curentului electric după un nou atac rusesc la scară largă, în noaptea de 8 noiembrie, care a vizat infrastructura energetică și de gaze a Ucrainei.

Forțele ucrainene au doborât 406 din cele 458 de drone, inclusiv drone de atac de tip Shahed, lansate de Rusia peste noapte, au raportat Forțele Aeriene ale statului vecin. Rusia a lansat, de asemenea, 45 de rachete de croazieră și balistice, dintre care nouă au fost doborâte, se arată în comunicat.

Orașele Kremenciuk din regiunea Poltava, Kiev, Dnipro, Harkov și Cernihiv au fost principalele ținte ale atacurilor rusești. Explozii s-au auzit și în orașul Sumî, precum și în regiunea Odesa.

„Foarte obraznic, în multe privințe, atacul este demonstrativ”, a declarat președintele Volodimir Zelenski, adăugând că Ucraina colaborează cu SUA pentru a achiziționa sisteme suplimentare de apărare aeriană Patriot.

Întreruperi de urgență ale curentului au fost introduse în mai multe regiuni ucrainene din cauza atacului, potrivit operatorului de rețea de stat al Ucrainei, Ukrenergo.

Întreruperile au durat până la opt ore

Cea mai mare companie privată de energie din Ucraina, DTEK, a raportat pe 8 noiembrie că una dintre centralele sale termice a fost „grav avariată” de un atac rusesc. Potrivit companiei, Rusia a atacat centralele electrice DTEK de peste 210 ori de la începutul invaziei la scară largă.

La Kiev, întreruperile au variat în funcție de locație, unele zone fiind așteptate să rămână fără electricitate timp de până la opt ore.

Ministrul Energiei, Svitlana Hrynciuk, a declarat că se determină consecințele atacurilor și că întreruperile normale – până la patru ore pe zi – vor fi restabilite „odată ce situația din sistemul energetic se stabilizează”.

În seara zilei de 8 noiembrie, Hrynciuk a susținut la televiziunea națională că situația energetică a fost oarecum stabilizată, oferind consumatorilor posibilitatea de a „își planifica acțiunile în legătură cu întreruperile de curent”. Detalii specifice despre capacitatea echipelor de urgență de a restabili părți ale rețelei electrice nu au fost disponibile imediat.

Hrynciuk a numit atacul „unul dintre cele mai mari atacuri directe cu rachete balistice asupra instalațiilor energetice” de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în februarie 2022.

„Este greu să-ți amintești un număr atât de mare de rachete balistice care au atacat direct instalațiile energetice”, a adăugat ea.

La Kiev, explozii au fost auzite cu puțin înainte de ora 4:30 dimineața, ora locală, potrivit unui jurnalist de la Kyiv Independent aflat la fața locului. Oficialii au raportat că apărarea aeriană era la lucru în oraș, pe fondul unui atac mai amplu cu drone rusești asupra capitalei.

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat ulterior că a fost raportat un incendiu în raionul Pecersky, pe fondul căderii de resturi de dronă provenite din atac. Incendiul a fost stins ulterior, a adăugat primarul. Nu au fost raportate victime în capitală.

Atacul asupra Kievului are loc pe fondul unui atac mai amplu asupra orașelor mai apropiate de regiunile de front ale Ucrainei. Alertele de raid aerian de-a lungul nopții au avertizat asupra atacurilor cu rachete balistice rusești, care vizează regiunile centrale, sudice și estice ale Ucrainei.

Serviciul de Urgență de Stat al Ucrainei a raportat că infrastructura energetică a fost lovită în regiunea Odesa în mijlocul atacului cu rachete balistice.

Pe parcursul toamnei, Rusia a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene, în încercarea de a arunca țara într-o altă iarnă grea. Cele mai grave atacuri din 3 și 5 octombrie au distrus aproximativ 60% din siturile de producție de gaze ale Ucrainei.

Ce se întâmplă cu Lavrov?

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, declară că este gata să se întâlnească personal cu secretarul de stat american Marco Rubio pentru a discuta despre războiul din Ucraina – pe care l-a numit „problema Ucrainei” –, dar a reiterat o poziție fermă față de interesele rusești, care trebuie abordate pentru ca Moscova să pună capăt războiului.

„Noi, împreună cu secretarul de stat Marco Rubio, înțelegem nevoia unei comunicări regulate – este importantă pentru discutarea problemei Ucrainei și pentru avansarea agendei bilaterale”, a declarat Lavrov pentru presa de stat rusă RIA Novosti într-un interviu publicat pe 9 noiembrie.

„Prin urmare, vorbim la telefon și suntem gata să organizăm întâlniri personale ori de câte ori este necesar”, a spus Lavrov.

Diverse instituții media au relatat recent că Washingtonul a anulat un summit planificat între președintele american Donald Trump și Putin, după ce ministerul lui Lavrov a semnalat că nu își va atenua cerințele privind Ucraina.

Lavrov a vorbit ultima dată cu Rubio prin telefon pe 21 octombrie pentru a discuta termenele summitului, care urmează să aibă loc la Budapesta, după care Rubio i-ar fi recomandat președintelui SUA să anuleze întâlnirea planificată.

Surse familiarizate cu discuțiile au declarat pentru Reuters că anularea a provenit din cauza poziției rigidă de negociere a Kremlinului, care a cerut concesii excesive și a refuzat să accepte un armistițiu în Ucraina.

Alte relatări au afirmat că influența lui Lavrov în Kremlin a scăzut după ce o conversație cu Rubio ar fi dus la anularea summitului planificat. Kremlinul a negat speculațiile, dar înaltul oficial a lipsit în mod notabil de la o întâlnire cheie prezidată de Putin pe 5 noiembrie.

În interviul său acordat RIA Novosti, Lavrov a reiterat cerințele de lungă durată ale Rusiei, în special ca pretinsele „cauzele profunde” ale războiului să fie abordate – un semn că Moscova are puțin interes să-și atenueze poziția – în timp ce a reiterat și punctele de discuție familiare ale Kremlinului despre Crimeea, pe care Rusia o ocupă din 2014.

„Permiteți-mi să reiterez că, în opinia noastră, încheierea conflictului este imposibilă fără a lua în considerare interesele rusești și a eradica cauzele sale profunde”, a spus el.

Liderii ruși, inclusiv Putin și Lavrov, au făcut din noțiunea vagă de „cauze profunde” ale războiului – pe care le pun pe seama unui Occident agresiv – o justificare centrală pentru războiul din Ucraina și refuzul de a accepta un armistițiu.

„În ceea ce privește Crimeea și Sevastopolul, locuitorii peninsulei și-au exercitat dreptul la autodeterminare într-un referendum din martie 2014, votând în favoarea reunificării cu Rusia”, a mai spus Lavrov, adăugând că „problema suveranității peninsulei este rezolvată”.

Rusia a demarat o acțiune de invadare și anexare a Crimeii în 2014, în urma Revoluției EuroMaidan din Ucraina, impunând un referendum pentru separarea peninsulei de Ucraina. Numeroase rapoarte internaționale au arătat că rezultatele referendumului au fost falsificate.

Ucraina impune sancțiuni unor oficiali ruși

 

Ucraina a impus noi sancțiuni împotriva a opt înalți oficiali ai Kremlinului, inclusiv trimisul special Kirill Dmitriev, precum și împotriva a cinci edituri rusești pentru crime împotriva Ucrainei și a ucrainenilor, a anunțat biroul lui Zelenski pe 9 noiembrie.

„Vom contacta Amazon și alți vânzători pentru ca aceștia să înceteze să mai vândă literatura” editurilor, a declarat șeful sancțiunilor din Ucraina, Vladislav Vlasiuk, pentru Kyiv Independent.

Pe lângă Dmitriev, trimisul special al lui Putin pentru investiții și cooperare economică, lista persoanelor sancționate îi include pe ministrul rus al Agriculturii, Oksana Lut, agentul Serviciului de Securitate rus, Aleksei Komkov, și pe Oleksandr Tupițki, fostul președinte al Curții Constituționale a Ucrainei.

Tupițki a scăpat din Ucraina la începutul războiului și a fost trecut pe lista persoanelor căutate, dar se ascunde la Viena. El se află sub sancțiunile SUA din 2021.

Dmitriev, născut la Kiev, a fost o figură cheie în relația Kremlinului cu administrația Trump, vizitând SUA luna trecută pentru discuții cu oficiali americani. Anterior, el a participat la discuții la nivel înalt în Alaska, în august.

Aceste persoane „și-au însușit proprietăți agricole, culturi de cereale și situri de patrimoniu cultural, au efectuat operațiuni de informare împotriva statului nostru și au introdus standarde educaționale rusești cu narațiuni anti-ucrainene în teritoriile ocupate ale Ucrainei”, a scris Biroul Președintelui într-un comunicat de presă.

Al doilea decret include editurile rusești „Book World”, „Țentrpoligraf”, „Iauza și Piter”. Editurile sunt responsabile pentru răspândirea propagandei rusești la nivel global și promovarea sentimentului anti-ucrainean și a violenței în teritoriile ocupate de Rusia, a scris Biroul Președintelui.

 

Sancțiunile au fost în mare parte un răspuns la recentele sancțiuni rusești împotriva oficialilor ucraineni, în special a prim-ministrului Ucrainei, Iulia Svrîdenko, a adăugat el. Moscova i-a sancționat, de asemenea, pe ministrul de Finanțe, Serhii Marcenko, consilierul ministrului Apărării, Oleksandr Kubrakov, și pe ministrul Economiei, Oleksii Sobolev, la 1 noiembrie.

„Rusia încearcă să prelungească războiul, extinzându-și eforturile pentru a justifica agresiunea și a normaliza ocuparea teritoriilor ucrainene”, a declarat Zelenski.

„Rusia a luat recent și o decizie politică demonstrativă de a impune sancțiuni împotriva oficialilor ucraineni, în special împotriva prim-ministrului Ucrainei. Un astfel de comportament din partea Rusiei merită o presiune globală mult mai mare și o arie de aplicare mai largă a acestei presiuni”, a adăugat el.