„Îl doare capul și imediat se gândește că are o tumoră cerebrală. Are palpitații și crede că face infarct. Își amorțește o mână și se teme de scleroză multiplă. Aceste exagerări sunt primul semn al ipohondriei”, explică neurologul.

Specialista spune că persoanele afectate caută frecvent informații pe internet și pe platforme de inteligență artificială, însă acest lucru nu le liniștește. Dimpotrivă, ele devin și mai anxioase și ajung să își atribuie diagnostice tot mai grave.

Un alt semn caracteristic este monitorizarea excesivă a stării de sănătate. Potrivit Olgăi Gavriliuc, acești pacienți își verifică în mod repetat tensiunea arterială și pulsul și interpretează chiar și reacțiile normale ale organismului drept simptome alarmante. Deși investigațiile medicale îi liniștesc temporar, îngrijorarea revine rapid.

Medicul atrage atenția că multe dintre aceste persoane nu au un specialist în care să aibă încredere deplină și ajung să consulte numeroși doctori, convinse că cineva a omis un diagnostic important. „De foarte multe ori intră în cabinet și spun că au fost la mulți medici, venind cu dosare întregi de analize și investigații”, afirmă Gavriliuc.

Cauzele acestei tulburări pot fi diverse. Neurologul spune că experiențele traumatizante din familie, precum boala gravă a unei rude, pot lăsa urme care reapar în perioadele de stres. De asemenea, accesul facil la informații medicale și influența mediatică pot amplifica anxietatea.

Specialista avertizează că ipohondria poate crea un cerc vicios care accentuează stresul și, pe termen lung, poate favoriza apariția depresiei, insomniei și a altor probleme de sănătate. Ea subliniază că nu este greșit să efectuăm controale medicale, însă acestea trebuie făcute după un plan clar și la recomandarea unui medic.

„Dacă examenul neurologic este normal și investigațiile arată că totul este în regulă, trebuie să ne oprim și să luăm în calcul faptul că este vorba despre o problemă de anxietate”, precizează Olga Gavriliuc.

Citește și: Migrena: De la cauze la tratament. De ce sunt femeile de trei ori mai afectate decât bărbații

Tratamentul presupune, de cele mai multe ori, psihoterapie, în special terapie cognitiv-comportamentală. Potrivit medicului, înțelegerea mecanismelor care stau la baza anxietății și identificarea cauzelor acesteia ajută la rezolvarea problemei. În cazurile severe, când calitatea vieții este grav afectată și apar simptome precum insomnia persistentă, poate fi necesar și tratament medicamentos.

Neurologul recomandă alegerea unui medic de încredere, stabilirea unui plan clar de monitorizare a sănătății și utilizarea tehnicilor de relaxare, precum exercițiile de respirație, meditația sau alte metode de reducere a stresului. În același timp, este important ca persoana să încerce să înțeleagă sursa anxietății și să caute sprijin specializat atunci când este necesar.