La mai bine de șapte luni după expirarea mandatului Adunării Populare a Găgăuziei, autoritățile de la Comrat și Chișinău nu au reușit încă să ajungă la un consens privind organizarea alegerilor regionale. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, susține că blocajul nu este cauzat de probleme tehnice sau juridice majore și nu exclude o posibilă influență a Federației Ruse.
În cadrul unei emisiuni realizate de jurnalistul Nicolae Chicu, șefa statului a declarat că, în urma mai multor discuții cu reprezentanții Adunării Populare, ai Comisiei Electorale Centrale și ai autorităților centrale, fusese identificată o soluție care părea acceptabilă pentru toate părțile.
„Am avut câteva discuții, am ajuns la niște concluzii care păreau suficient de bune și pentru Comisia Electorală Centrală, și pentru membrii Adunării Populare. Urma ca membrii Adunării Populare să adopte o decizie pentru ca procesele să poată continua conform legislației. După ce au revenit, ceva s-a întâmplat și se pare că toate aceste concluzii au fost anulate", a declarat Maia Sandu.
Președinta a afirmat că nu dispune de toate informațiile privind motivele schimbării de poziție, însă nu exclude o intervenție din exterior.
„Nu m-ar mira să se fi implicat Federația Rusă, care nu își dorește pace în Republica Moldova și care de fiecare dată intervine pentru a crea disensiuni între autonomie și autoritățile de la Chișinău. De la asta suferă doar locuitorii autonomiei găgăuze", a spus șefa statului.
Maia Sandu a adăugat că problemele care împiedică organizarea alegerilor nu sunt unele reale, ci țin mai degrabă de atitudini și tentative de tensionare artificială a relațiilor dintre Comrat și Chișinău.
„Eu am participat la câteva discuții și chiar nu sunt probleme reale acolo. Sunt atitudini și încercări de a tensiona relațiile", a afirmat președinta.
Declarațiile vin în contextul în care mandatul actualei Adunări Populare a expirat încă în noiembrie 2025, iar două tentative de stabilire a datei scrutinului - pentru 22 martie și 21 iunie 2026 - au fost anulate de instanțele de judecată după contestările depuse de reprezentantul Guvernului în teritoriu.
Ambele tentative urmăreau organizarea scrutinului în baza legislației electorale vechi, care nu prevede elemente de integritate a candidaților, condiție ce favorizează perpetuarea controlului lui Ilan Șor asupra regiunii găgăuze.
Președinta grupului de lucru privind procesul electoral din Găgăuzia, deputata Larisa Voloh, a declarat anterior, la TVR Moldova, că reprezentanții Parlamentului, ai Adunării Populare și ai Comisiei Electorale Centrale au elaborat un regulament temporar care ar permite organizarea scrutinului și ar stabili regulile specifice aplicabile în regiune.
Citește și: Maia Sandu, despre lipsa forței de muncă: „Nu vrem să ne angajăm, dar nici nu vrem ca alții să vină”Documentul prevede, printre altele, condițiile de eligibilitate a candidaților, utilizarea limbii găgăuze, evidența alegătorilor, finanțarea campaniilor electorale și mecanismele de control și transparență. Regulamentul urma să fie aprobat de Adunarea Populară pe 2 iunie, însă ședința a eșuat din lipsă de cvorum. La reuniune au participat doar 13 dintre cei 33 de deputați.
Potrivit estimărilor, alegerile pentru noua componență a Adunării Populare ar trebui organizate cel târziu în toamna acestui an.
