Cifrele oficiale au fost prezentate marți, 4 august, de ministrul de Interne Fernando Grande-Marlaska, după videoconferența extraordinară a miniștrilor de Interne din UE. La bilanțul de 75 de decese în apele spaniole se adaugă 11 morți recunoscuți de Guvernul marocan în apele sale teritoriale. Organizația neguvernamentală Caminando Fronteras a comunicat pe 5 august o cifră mult mai mare, de 141 de decese, care nu a fost confirmată de autorități. Evaluările privind numărul de intrări diferă și ele: Guvernul local al Ceutei a vorbit inițial despre până la 80.000 de persoane, estimare redusă ulterior la circa 75.000 de purtătorul de cuvânt Alejandro Ramírez.

Executivul de la Madrid și Ministerul de Interne atribuie declanșarea valului unei interpretări eronate a unei decizii a Tribunalului Suprem din 8 iulie, care a declarat ilegale returnările imediate ale migranților ajunși pe cale maritimă. Potrivit lui Pedro Sánchez, această interpretare a fost răspândită pe rețelele sociale de rețelele de trafic de persoane. Presa spaniolă a documentat grupuri de Facebook și WhatsApp în care circulau rute de traversare înot și mesaje care susțineau că Spania și-a deschis frontierele. Sánchez a vizitat Ceuta pe 31 iulie și a calificat evenimentele drept „o violare și un atac la integritatea teritorială a Spaniei”.

Reacția autorităților a fost contestată. Președintele Ceutei, Juan Jesús Vivas, a cerut declararea stării de urgență națională, respinsă de Guvern pe motiv că legislația nu încadrează fluxurile migratorii în Sistemul Național de Protecție Civilă. Armata a fost mobilizată abia în cursul după-amiezii de 31 iulie, iar liderul Partidului Popular, Alberto Núñez Feijóo, a calificat răspunsul drept „tardiv și insuficient”. Marlaska susține că serviciul de informații CNI nu a transmis niciun avertisment prealabil. O funcționară a Departamentului de Securitate Națională a fost demisă după ce site-ul instituției a publicat, apoi a șters, un mesaj privind intrarea a circa 49.000 de persoane într-o singură zi.

În paralel, Melilla a înregistrat 1.323 de intrări ilegale în două zile, dintre care 1.063 de persoane au fost returnate în Maroc, potrivit delegatei Guvernului, Sabrina Moh. În oraș rămân 260 de migranți, dintre care 140 sunt minori.

Dispozitivul de securitate a fost consolidat în ultima săptămână. Spania a instalat o barieră pneumatică plutitoare lângă digul de la Tarajal și lucrează la o soluție similară pentru Melilla. Armata a desfășurat trei nave în apele din apropierea Ceutei: nava de acțiune maritimă Rayo și fregatele Santa María și Navarra. Au fost trimise efective suplimentare de Guardia Civil și Poliție Națională, medici legiști și procurori, iar Guvernul a deschis un Centru de Atenție Temporară pentru Străini. Executivul a alocat suplimentar 25 de milioane de euro pentru găzduirea minorilor neînsoțiți, iar ministra Tineretului și Copilăriei, Sira Rego, a anunțat că primele relocări ale minorilor din Ceuta către alte comunități autonome vor avea loc „în câteva săptămâni”. Audiența Națională a cerut un raport al poliției pentru a stabili dacă a existat o „acțiune organizată”.

Situația din oraș rămâne tensionată. Guvernul local estimează că între 3.000 și 5.000 de persoane se află încă pe străzi și că aproximativ o mie de minori neînsoțiți sunt în grija autorităților, într-un Centru de Ședere Temporară cu 512 locuri, depășit cu mult.

Statisticile generale ale anului contrastează cu amploarea episodului. Potrivit rapoartelor bilunare ale Ministerului spaniol de Interne, între 1 ianuarie și 15 iulie 2026 au intrat ilegal în Spania 14.479 de persoane, cu 24,7% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut. Sosirile în Insulele Canare au scăzut cu 61,2%, de la 11.454 la 4.440, în urma cooperării cu Mauritania, Senegal și Gambia. În schimb, sosirile pe mare în Peninsulă și Baleare au crescut cu 8%, iar intrările terestre în Ceuta au urcat cu aproximativ 150%, la 2.826. La nivel european, Frontex a raportat pe 10 iulie peste 49.000 de treceri ilegale în primele șase luni ale anului, în scădere cu 37%.

Contextul politic intern este marcat și de regularizarea extraordinară aprobată de Guvern. Decretul regal a fost adoptat pe 14 aprilie și a intrat în vigoare pe 16 aprilie, iar termenul de depunere a expirat pe 30 iunie. Ministerul Incluziunii, Securității Sociale și Migrațiilor a înregistrat 1.174.978 de cereri. Condițiile sunt prezența în Spania înainte de 1 ianuarie 2026, cinci luni de ședere neîntreruptă și lipsa antecedentelor penale. Măsura a pornit de la o inițiativă legislativă cetățenească susținută de peste 700.000 de semnături.

În Ceuta, sâmbătă și duminică, sute de locuitori au ieșit în Plaza de los Reyes pentru a cere un control mai strict al frontierei. Prezența lui Alvise Pérez, a lui Vito Quiles și a unor membri ai grupării Núcleo Nacional a dus la o contramanifestație, la care au participat și numeroși locuitori de origine marocană, în apărarea conviețuirii în oraș. Poliția Națională a separat cele două grupuri. Barometrul Centrului de Investigații Sociologice publicat pe 15 iulie, cu munca de teren încheiată înainte de criză, plasa deja imigrația pe locul al doilea între preocupările naționale, menționată de 23,4% dintre respondenți între primele trei probleme. Vox cere desfășurarea Forțelor Armate în Ceuta și Melilla, iar Partidul Popular afirmă că va respecta legea privind repartizarea minorilor.

Pe plan european, Italia a reintrodus de la 1 august controale la frontierele aeriene și maritime cu Spania, măsură notificată Comisiei Europene și valabilă până la 1 septembrie. Roma o justifică prin amenințări la ordinea publică și securitatea internă. Propunerea premierului Giorgia Meloni de a suspenda Spania din spațiul Schengen a fost susținută de Finlanda, Suedia și Danemarca, dar nu și de Franța și Portugalia. Cadrul juridic european nu permite unui stat membru să excludă unilateral un altul: Codul frontierelor Schengen prevede doar controale interne temporare, iar o procedură prin articolul 29 ar necesita propunerea Comisiei și decizia Consiliului. Madridul a convocat ambasadorul Italiei și pregătește măsuri „proporționale” dacă Roma menține controalele.

Citește și: Spania în alertă: Posibil caz de hantavirus, se așteaptă rezultatele testelor

Reuniunea extraordinară a miniștrilor de Interne din 4 august, convocată de președinția irlandeză a Consiliului UE, s-a încheiat cu o declarație de „fermă solidaritate” cu Spania și cu aprecieri pentru răspunsul „rapid și eficace” al autorităților. Statele au convenit să întărească frontierele externe, returnările, cooperarea cu țările de origine și tranzit și să dezvolte sisteme de alertă timpurie, inclusiv prin monitorizarea rețelelor sociale. Comisarul european pentru Afaceri Interne, Magnus Brunner, a declarat că Europa a depășit acest test. În paralel, cei 22 de lideri semnatari ai scrisorii comune au reproșat Madridului că politicile sale, între care regularizarea extraordinară și decizia Tribunalului Suprem, au funcționat ca factori de atracție.

Autoritățile spaniole mențin dispozitivul de securitate în contextul unui nou apel, difuzat pe rețelele sociale, la o traversare masivă pe 15 august. Guvernul Ceutei a confirmat existența acestor mesaje și a cerut Uniunii Europene mijloace suplimentare pentru frontieră, în timp ce executivul central consideră puțin probabilă repetarea unui episod de asemenea amploare. Pedro Sánchez a prezidat vineri, 7 august, o nouă reuniune de coordonare, iar dosarul migrației urmează să fie discutat de liderii europeni la Consiliul European din octombrie.