ACTUALITATE

Lucrările de reconstrucţie a Staţiei de Epurare din Chişinău, tergiversate

Reprezentanţii societăţii pe acţiuni Apă-Canal Chişinău spun că se vor plânge Ambasadei Germaniei şi altor instituţii internaţionale din Republica Moldova pentru că firma germană care se ocupă de reconstrucţia Staţiei de Epurare a întârziat lucrările. Totul trebuia încheiat în această toamnă dar noul termen de predare este primăvara anului viitor. Şeful Băncii Europene de Investiţii din Republica Moldova, instituţie de la care a fost luat un împrumut pentru acest proiect, spune că întârzierile ar fi justificate din cauza pandemiei.

În fiecare săptămână, la şedinţa Serviciilor Primăriei Chişinău, se declară public că se munceşte la Staţia de Epurare, dar se raportează acelaşi volum de lucrări realizate, doar 80 la sută.

ANATOLIE LICHII, şef, S.A. Apă Canal, Chişinău: „Minim în şantier au muncit 45, max 56 de persoane. Pentru săptămâna trecută au fost făcute la rezervorul de biogaze, continuă lucrările la toate instalaţiile noi reconstruite”.

ION CEBAN primar general, Chişinău: „Mai avem noi întrebări, la acest capitol şi zicem să vă întâlniţi cu reprezentaţi UE şi Ambasada Germaniei”.

Şeful de la Apă Canal a anunţat că va expedia scrisori către instituţiile europene de la Chişinău prin care va cere responsabilizarea firmei din Germania, care a subcontractat lucrări şi cu alţi antreprenori, pentru reconstrucţia Staţiei de Epurare. Noul şef BEI la Chişinău a declarat recent că nu vede probleme.

ALBERTO CARLEI, şef, Banca Europenă de Investiţii în Republica Moldova: „Într-adevăr, acest proiect a suferit întârzieri în procesul de implementare, dar ştiu că, din cauza virusului Covid-19, au fost anumite tergiversări. Dacă vorbim despre sacţiuni, penalităţi, nu cunosc, ele nu sunt. Proiectul merge mai departe, este în implementare”.

Reabilitarea Staţiei de Epurare Chişinău a început în ianuarie 2017. În ultimele trei luni s-au făcut puţine lucrări iar autorităţile municipale sunt nedumerite de întârzierera lucrărilor prevăzute în contract. Rămâne o enigma şi câţi bani s-au cheltuit până acum, dar şi alte aspecte ale contractelor încheiate cu firme implicate. Valoarea totală a proiectului este de 62 de milioane de euro, bani împrumutaţi de la BER şi BEI.