Ambasadorul Croaţiei pentru Republica Moldova şi România, Excelenţa Sa, Marija Kapitanović, a acordat un interviu pentru TVR MOLDOVA. În cadrul acestuia oficialul a vorbit despre experienţa integrării europene, priorotăţile Croaţiei la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, dar şi cum a făcut faţă pandemiei de COVID-19.
Priorităţile Croaţiei în cadrul preşedinţiei sale UE - o Europă care dezvoltă, o Europă care uneşte, o Europă care protejează şi o Europă influentă. În pofida pandemiei, care sunt rezultatele până acum?
Pentru Croaţia, aceasta a fost prima preşedinţie care a avut loc vreodată, pentru că Croaţia este cel mai nou stat membru. Mai mult decât atât, nu a fost doar singura preşedinţie, dar şi preşedinţia care a avut pentru prima oară sarcina de a face faţă acestor circumstanţe noi, fără precedent şi cu o criză fără precedent. La începutul preşedinţiei, în luna ianuarie, priorităţile generale erau bazate prioritar pe cadrul material-financiar cuprins de UE. Au fost diferite poziţii între diferite state-membre, s-a discutat despre nivelul de contribuţii. Cea de-a doua prioritate generală, în special pentru preşedinţia croată a fost procesul de extindere. Activităţile principale în cadrul perioadei pandemiei au fost şi şi încă sunt: reacţia colectivă la criză, atât în domeniul medical, cât şi economic, apoi repatrierea cetăţenilor UE, mulţi cetăţeni au fost blocaţi peste hotare. Acest lucru a necesitat cooperare între statele membre şi cooperare între serviciile externe şi preşedinţie, pentru a acorda ajutor oportun şi eficient cetăţenilor UE, ajutându-i să revină acasă.
Una dintre subiectele nesoluţionate este soldul în planul de recuperare al UE: între împrumuturi şi granturi. Franţa, Spania şi Italia efectuează anumite transferuri financiare, în timp ce ţările nord-europene îndeosebi preferă să acorde sprijin prin împrumuturi. Care este punctul de vedere al Croaţiei în această privinţă?
Cu cât mai repede se va conveni asupra acestui buget, cu atât va fi mai bine pentru noi toţi, deoarece după această primă fază a crizei medicale, ne vom concentra asupra asigurării unei reacţii la criză într-un mod mai eficient. Acum, în a doua fază, ceea ce nu înseamnă că s-a încheiat criza medicală, trebuie să ne axăm şi pe impactul economic. Impactul economic este uriaş, iar statele-membre vor avea nevoie de sprijin pentru recuperarea economiei, pentru serviciile de angajare şi locurile de muncă, pentru recuperarea sectoarelor care au fost cel mai mult afectate.
Cum luptă Croaţia împotriva coronavirusului?
Aş spune că situaţia actuală în Croaţia este sub control. Este destul de calmă. Avem câteva cazuri noi pe zi, uneori chiar nu sunt. Croaţia are un sector public foarte conştient, şi ne-am bazat pe acesta, lucru care a fost foarte important. Cooperarea cu cetăţenii noştri a fost, de asemenea, foarte importantă, deoarece ei sunt cei care au făcut sacrificii. Unii dintre ei au suportat cheltuieli economice, în termeni de angajare, aceştia au fost în stare să respecte regulile, să se adapteze noii situaţii şi trebuie să subliniem acest lucru.
Da, este o provocare în toată Europa. Care este poziţia Croaţiei în privinţa migrării în UE, inclusiv traversarea teritoriului Croaţiei?
Croaţia are o frontieră terestră lungă atât cu ţările UE, cât şi non-UE, iar problema trebuie să fie soluţionată în mod civilizat şi persistent. Migraţia ilegală este un lucru care nu va dispărea de la sine. Dorim să ne alăturăm zonei Schengen şi trebuie să îndeplinim anumite criterii, printre care şi controlul frontierelor cu ţările non-UE. Din nefericire, la frontiera cu anumiţi vecini, există în mod constant, un număr mare de persoane care sunt în căutarea unei vieţi mai bune, ceea ce este de înţeles, dar, pe de altă parte, şi ei trebuie să se respecte regulile.
Care este relaţia Croaţiei cu vecinii săi balcanici şi sprijină aceasta o integrare euro-atlantică mai îndeaproape a acestora?
Croaţia sprijină în mod absolut procesul de integrare al ţărilor vest-balcanice. Aceste state sunt vecinii noştri din imediata apropiere, împărţim un trecut legislativ, istoric, instituţional, o mare parte a exportului croat are loc în aceste ţări. Prin menţinerea unor perspective clare şi deschise pentru aceste ţări, le ajutăm să genereze reforme. Întreaga zonă a fost supusă unor evenimente şi activităţi dificile în anii ‘90. De mult timp, în Balcanii de Vest este încă stabilitate. Şi aceasta este o premisă pentru orice altceva şi aş spune că este precondiţia pentru prosperitate. Totuşi, am dori să ajutăm ţările vest-balcanice, în special cele vecine, să lanseze partea reformelor, dezvoltarea economiei în mod decisiv. În această privinţă suntem foarte deschişi, precum am fost şi în trecut, să ajutăm aceste ţări prin partajarea experienţei. Experienţa noastră în integrarea europeană este „proaspătă”, aş spune relativ „proaspătă”, avem amintiri instituţionale privind procesul de pregătire pentru aderare, avem o bună înţelegere a dificultăţilor, în special când este vorba de implementarea legilor, implementarea reformelor în sectorul justiţiei.
Pentru Croaţia, aceasta a fost prima preşedinţie care a avut loc vreodată, pentru că Croaţia este cel mai nou stat membru. Mai mult decât atât, nu a fost doar singura preşedinţie, dar şi preşedinţia care a avut pentru prima oară sarcina de a face faţă acestor circumstanţe noi, fără precedent şi cu o criză fără precedent. La începutul preşedinţiei, în luna ianuarie, priorităţile generale erau bazate prioritar pe cadrul material-financiar cuprins de UE. Au fost diferite poziţii între diferite state-membre, s-a discutat despre nivelul de contribuţii. Cea de-a doua prioritate generală, în special pentru preşedinţia croată a fost procesul de extindere. Activităţile principale în cadrul perioadei pandemiei au fost şi şi încă sunt: reacţia colectivă la criză, atât în domeniul medical, cât şi economic, apoi repatrierea cetăţenilor UE, mulţi cetăţeni au fost blocaţi peste hotare. Acest lucru a necesitat cooperare între statele membre şi cooperare între serviciile externe şi preşedinţie, pentru a acorda ajutor oportun şi eficient cetăţenilor UE, ajutându-i să revină acasă.
Una dintre subiectele nesoluţionate este soldul în planul de recuperare al UE: între împrumuturi şi granturi. Franţa, Spania şi Italia efectuează anumite transferuri financiare, în timp ce ţările nord-europene îndeosebi preferă să acorde sprijin prin împrumuturi. Care este punctul de vedere al Croaţiei în această privinţă?
Cu cât mai repede se va conveni asupra acestui buget, cu atât va fi mai bine pentru noi toţi, deoarece după această primă fază a crizei medicale, ne vom concentra asupra asigurării unei reacţii la criză într-un mod mai eficient. Acum, în a doua fază, ceea ce nu înseamnă că s-a încheiat criza medicală, trebuie să ne axăm şi pe impactul economic. Impactul economic este uriaş, iar statele-membre vor avea nevoie de sprijin pentru recuperarea economiei, pentru serviciile de angajare şi locurile de muncă, pentru recuperarea sectoarelor care au fost cel mai mult afectate.
Cum luptă Croaţia împotriva coronavirusului?
Aş spune că situaţia actuală în Croaţia este sub control. Este destul de calmă. Avem câteva cazuri noi pe zi, uneori chiar nu sunt. Croaţia are un sector public foarte conştient, şi ne-am bazat pe acesta, lucru care a fost foarte important. Cooperarea cu cetăţenii noştri a fost, de asemenea, foarte importantă, deoarece ei sunt cei care au făcut sacrificii. Unii dintre ei au suportat cheltuieli economice, în termeni de angajare, aceştia au fost în stare să respecte regulile, să se adapteze noii situaţii şi trebuie să subliniem acest lucru.
Da, este o provocare în toată Europa. Care este poziţia Croaţiei în privinţa migrării în UE, inclusiv traversarea teritoriului Croaţiei?
Croaţia are o frontieră terestră lungă atât cu ţările UE, cât şi non-UE, iar problema trebuie să fie soluţionată în mod civilizat şi persistent. Migraţia ilegală este un lucru care nu va dispărea de la sine. Dorim să ne alăturăm zonei Schengen şi trebuie să îndeplinim anumite criterii, printre care şi controlul frontierelor cu ţările non-UE. Din nefericire, la frontiera cu anumiţi vecini, există în mod constant, un număr mare de persoane care sunt în căutarea unei vieţi mai bune, ceea ce este de înţeles, dar, pe de altă parte, şi ei trebuie să se respecte regulile.
Care este relaţia Croaţiei cu vecinii săi balcanici şi sprijină aceasta o integrare euro-atlantică mai îndeaproape a acestora?
Croaţia sprijină în mod absolut procesul de integrare al ţărilor vest-balcanice. Aceste state sunt vecinii noştri din imediata apropiere, împărţim un trecut legislativ, istoric, instituţional, o mare parte a exportului croat are loc în aceste ţări. Prin menţinerea unor perspective clare şi deschise pentru aceste ţări, le ajutăm să genereze reforme. Întreaga zonă a fost supusă unor evenimente şi activităţi dificile în anii ‘90. De mult timp, în Balcanii de Vest este încă stabilitate. Şi aceasta este o premisă pentru orice altceva şi aş spune că este precondiţia pentru prosperitate. Totuşi, am dori să ajutăm ţările vest-balcanice, în special cele vecine, să lanseze partea reformelor, dezvoltarea economiei în mod decisiv. În această privinţă suntem foarte deschişi, precum am fost şi în trecut, să ajutăm aceste ţări prin partajarea experienţei. Experienţa noastră în integrarea europeană este „proaspătă”, aş spune relativ „proaspătă”, avem amintiri instituţionale privind procesul de pregătire pentru aderare, avem o bună înţelegere a dificultăţilor, în special când este vorba de implementarea legilor, implementarea reformelor în sectorul justiţiei.