„Obiectivul este a de a păstra relaţiile cu Fondul Monetar Internaţional, însă nu cu orice preţ”, susţine premierul Ion Chicu. În cadrul unui interviu video la IPN, şeful executivului a declarat că o pauză în relaţia cu FMI ar putea fi luată dacă instituţia respectivă va fi rigidă faţă de investiţiile în infrastructură sau dacă va insista pe majorarea tarifelor la gaze.
Ion Chicu a menţionat că FMI este o instituţie financiară internaţională şi un partener cu care s-a conlucrat în diferite perioade, în unele a fost cu mai mult succes, în altele mai puţin. Au fost perioade în care ţara nu a avut relaţii cu FMI şi acest fapt nu a însemnat că ele au fost mai rele. Premierul se declară adeptul unui program cu Fondul Monetar Internaţional, deoarece, pe lângă dimensiunea financiară, este şi cea legată de reforme.
Şeful cabinetului de miniştri precizează să îşi doreşte, după finalizarea actualului program, în luna martie, să urmeze altul. Însă, FMI este un partener care impune nişte condiţii, care uneori pot obstrucţiona planurile Guvernului de dezvoltare a ţării şi investiţiile în infrastructură. Şi în acest sens este nevoie de identificarea unei soluţii. În cazul în care FMI insistă să nu fie făcute investiţii, se impune o pauză.
Potrivit premierului, există două riscuri în colaborarea cu FMI după luna martie. Primul se referă la rigiditatea din partea FMI faţă de dorinţa autorităţilor de la Chişinău de a investi în infrastructură. Al doilea risc, spune premierul, ţine de cerinţa FMI cu privire la majorarea tarifelor la gaze pentru consumatorii finali. Guvernul precedent şi-a asumat acest lucru.
Şeful executivului spune că la întrevederea cu reprezentanţii Fondului i-a fost pusă pe masă această cerinţă. Or, cu două zile mai devreme, la Moscova a fost obţinută acea înţelegere că în 2020 gazul livrat Moldovei va fi cu 70 de dolari mai ieftin. Dacă FMI va insista pe majorarea tarifelor, se va lua o pauză în relaţia cu Fondul.
„Nu punem la bătaie sistemul financiar dacă pleacă FMI. Obiectivul este de a păstra relaţiile cu FMI, dar nu cu orice preţ. Preţul este prea mare. Dacă nu va fi flexibilitate, nu va continua. Dar flexibilitate există”, a mai spus premierul.
Amintim că, eurodeputatul Siegfried Mureşan a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe AZi, că o condiţie pentru sprijinul UE este şi un Acord cu Fondul Monetar Internaţional, care este, pentru Republica Moldova, „un certificat de sănătate economică”.
Şeful cabinetului de miniştri precizează să îşi doreşte, după finalizarea actualului program, în luna martie, să urmeze altul. Însă, FMI este un partener care impune nişte condiţii, care uneori pot obstrucţiona planurile Guvernului de dezvoltare a ţării şi investiţiile în infrastructură. Şi în acest sens este nevoie de identificarea unei soluţii. În cazul în care FMI insistă să nu fie făcute investiţii, se impune o pauză.
Potrivit premierului, există două riscuri în colaborarea cu FMI după luna martie. Primul se referă la rigiditatea din partea FMI faţă de dorinţa autorităţilor de la Chişinău de a investi în infrastructură. Al doilea risc, spune premierul, ţine de cerinţa FMI cu privire la majorarea tarifelor la gaze pentru consumatorii finali. Guvernul precedent şi-a asumat acest lucru.
Şeful executivului spune că la întrevederea cu reprezentanţii Fondului i-a fost pusă pe masă această cerinţă. Or, cu două zile mai devreme, la Moscova a fost obţinută acea înţelegere că în 2020 gazul livrat Moldovei va fi cu 70 de dolari mai ieftin. Dacă FMI va insista pe majorarea tarifelor, se va lua o pauză în relaţia cu Fondul.
„Nu punem la bătaie sistemul financiar dacă pleacă FMI. Obiectivul este de a păstra relaţiile cu FMI, dar nu cu orice preţ. Preţul este prea mare. Dacă nu va fi flexibilitate, nu va continua. Dar flexibilitate există”, a mai spus premierul.
Amintim că, eurodeputatul Siegfried Mureşan a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe AZi, că o condiţie pentru sprijinul UE este şi un Acord cu Fondul Monetar Internaţional, care este, pentru Republica Moldova, „un certificat de sănătate economică”.
