Decizia președintelui francez Emmanuel Macron de a anunța, unilateral, recunoașterea oficială a statului Palestina în septembrie, a surprins pe mulți, nu doar prin conținut, ci și prin momentul ales.
Potrivit unei analize CNN, această mișcare reflectă atât o schimbare de strategie, cât și o reacție la o criză umanitară fără precedent în Gaza.
Decizia marchează o premieră în rândul membrilor G7 și ai Consiliului de Securitate al ONU și a fost descrisă de CNN drept un moment care „schimbă totul și nimic” în același timp, notează TVR Info.
Momentul surprinzător: între planuri amânate și presiune crescândă
În mod ironic, decizia care pare impulsivă fusese, de fapt, planificată de luni întregi. Franța lucra la organizarea unui summit diplomatic la Riad, în colaborare cu Arabia Saudită, care urma să reunească mai mulți actori internaționali în vederea unei recunoașteri coordonate a Palestinei.
Conflictul izbucnit între Israel și Iran, pe 13 iunie, a forțat anularea evenimentului, iar planul inițial a fost abandonat.
Anunțul făcut de Macron pe rețelele sociale reprezintă, în acest context, o mișcare de avarie, dar calculată: Franța a decis să acționeze singură, în speranța că va stimula un efect de domino în rândul aliaților occidentali.
Macron este primul lider dintr-o țară cu greutate diplomatică globală care face pasul recunoașterii unilaterale, după Irlanda, Norvegia și Spania. Un oficial de la Palatul Élysée a declarat pentru CNN că „nu vom fi singurii”.
Presiune morală și disperare diplomatică
CNN sugerează că imaginile dramatice din Gaza – cu copii malnutriți și oameni murind de foame – au reprezentat un factor determinant în luarea deciziei. Cu toate că Franța susține de decenii o soluție cu două state, aceasta este pentru prima dată când Parisul își asumă o recunoaștere oficială, fără sprijinul unui cadru multilateral.
Un înalt oficial de la Élysée a recunoscut pentru CNN că mișcarea are și un rol tactic: „Este o formă de presiune blândă asupra altor țări să urmeze exemplul nostru.”
Riscuri geopolitice și miză internă
Această decizie vine cu costuri diplomatice reale. Statele Unite și Israel au reacționat dur, acuzând Franța că „recompensează terorismul” și riscă să submineze procesul de pace. În același timp, Germania și Marea Britanie nu și-au asumat (încă) o poziție similară, iar coaliția multilaterală dorită de Macron rămâne incertă.
Totuși, în Franța, recunoașterea statului palestinian nu este considerată controversată. Țara are o tradiție diplomatică de sprijin pentru cauza palestiniană, care datează din perioada lui Charles de Gaulle, iar în 2014, parlamentul francez a votat în favoarea recunoașterii – un gest simbolic, dar nepus în aplicare până acum.
Ce urmărește Macron, de fapt?
Macron este cunoscut pentru dorința de a construi consensuri internaționale, nu de a acționa unilateral. De data aceasta, însă, blocajul politic global și paralizia comunității internaționale l-au determinat să iasă din tipar. Este, potrivit CNN, atât un act de curaj, cât și o formă de disperare diplomatică.
Chiar dacă recunoașterea nu va schimba rapid situația de pe teren în Gaza, Palatul Élysée speră că acest gest va sparge plafonul diplomatic de sticlă și va forța alte capitale să-și reconsidere pozițiile față de conflictul israeliano-palestinian.
