Uniunea Europeană și-a redus ambițiile privind negocierile de aderare a Ucrainei, vizând acum deschiderea a doar două clustere de negocieri în iulie, în loc de cinci, din cele șase în total.

Calendarul revizuit de la Bruxelles vizează deblocarea Clusterului 6 (relații externe) și a Clusterului 2 (piața internă) înainte de vacanța de vară, au declarat pentru Euronews mai mulți oficiali și diplomați, iar celelalte trei vor fi abordate treptat ulterior.

Ucraina și Moldova, care sunt asociate informal, au deschis Clusterul 1 (Valori fundamentale) la începutul acestei luni, după o așteptare de doi ani sub vetoul Ungariei.

Schimbarea de planuri vine în contextul în care noul guvern de la Budapesta și-a manifestat de mai multe ori, atât public, cât și privat, opoziția față de accelerarea procesului de aderare a Ucrainei.

Ungaria nu a semnat încă scrisorile comune necesare pentru a debloca celelalte clustere. Refuzul a fost confirmat marți în timpul unei reuniuni a grupului de lucru între statele membre, ceea ce a lăsat procesul suspendat deocamdată.

Reducerea numărului de discuții marchează o retragere semnificativă pentru Bruxelles

Deși în mare parte procedural, impasul subliniază rezervele persistente ale Ungariei cu privire la calea Ucrainei către aderarea la UE.

Pentru Budapesta, deschiderea tuturor celor șase clustere într-o perioadă condensată este echivalentă cu o aderare accelerată. Caracterizarea este respinsă de majoritatea statelor membre, care văd clusterele doar începutul unei călătorii anevoioase și complexe.

„Există cu siguranță probleme, dar ne așteptăm ca acestea să fie rezolvate la timp pentru ca cel puțin două clustere să fie deschise în iulie”, a declarat pentru Euronews un oficial UE cu o imagine de ansamblu asupra dosarului.

Totuși, reducerea numărului de discuții marchează o retragere semnificativă pentru Bruxelles.

Comisia Europeană a indicat în mod constant că Ucraina este pregătită din punct de vedere tehnic să negocieze cele șase clustere tematice, care acoperă în total 33 de capitole.

Luna trecută, Marta Kos, comisarul european pentru extindere, a ridicat ștacheta și a stabilit luna iulie ca termen limită pentru deschiderea tuturor clusterelor, un obiectiv aprobat de Kiev. „Totul este gata”, a spus Kos.

Dar, confruntată cu o rezistență reînnoită din partea Ungariei - și posibil a altor state membre suspectate că au folosit veto-ul anterior pentru a-și păstra secrete propriile preocupări - Bruxelles-ul a fost forțat să-și reducă ambițiile.

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a adoptat un ton pozitiv după summitul liderilor UE de săptămâna trecută, dar nu a reușit să repete obiectivul ambițios al lui Kos. „Scopul nostru este să deschidem mai multe clustere înainte de vară”, a declarat von der Leyen.

În schimb, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a participat personal la summit, și-a menținut ambiția inițială.

„Suntem pregătiți să mergem mai departe”, le-a spus el liderilor. „Putem deschide și celelalte cinci clustere. Totul este deja pregătit, iar acest lucru se poate face în săptămânile următoare.”

Dacă există unanimitate, următorul cluster ar putea fi deschis oficial pe 14 iulie, în timpul unei reuniuni a miniștrilor afacerilor europene la Bruxelles.

Magyar își pune piciorul în joc

Impulsul extinderii a crescut în urma alegerilor din Ungaria din aprilie și a sfârșitului brusc al domniei de 16 ani a lui Viktor Orbán.

Prim-ministrul nou ales, Péter Magyar, a oferit o ramură de măslin ridicând veto-ul de lungă durată al țării asupra primului cluster la începutul lunii iunie.

Însă, Ungaria a semnalat ulterior că nu este dispusă să susțină un ritm mai accelerat al negocierilor.

Într-o declarație adresată reporterilor după summitul de săptămâna trecută, Magyar a declarat că o secțiune din concluziile comune care vorbea despre deschiderea tuturor clusterelor rămase cu Ucraina „cât mai curând posibil” a fost ștearsă la cererea sa. (Concluziile depind de consens.)

„Am eliminat multe din text pentru a evita orice sugestie explicită că, acum că primul cluster a fost deschis, toate celelalte vor fi deschise brusc și ele. Nu credem că ar fi o idee bună”, a declarat el reporterilor.

Magyar și-a prezentat poziția parțial ca o apărare a candidaților din Balcanii de Vest - Muntenegru, Albania, Macedonia de Nord și Serbia - care au petrecut ani și, în unele cazuri, decenii lucrând pentru aderarea la UE.

„Primul cluster abia a fost deschis - cerneala abia s-a uscat în privința deciziei”, a spus prim-ministrul. „De asemenea, transmite un mesaj greșit țărilor din Balcanii de Vest care au petrecut ani lucrând pentru aderarea la UE. Unele și-au schimbat chiar numele; altele au rescris părți mari din constituțiile lor.”

Magyar a declarat ulterior că Ungaria nu a fost „singura” care s-a opus deblocării tuturor clusterelor cu Ucraina în iulie. Nu a spus ce alte țări s-au opus.

Minoritatea maghiară, mărul discordiei dintre Budapesta și Kiev

Între timp, Márton Hajdu, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a parlamentului maghiar, a declarat pentru Euronews că Kievul trebuie mai întâi să lucreze la drepturile minorității maghiare din Ucraina, un măr recurent al discordiei între cei doi vecini. „Nu există o poziție nouă a Ungariei în această privință”, a spus Hajdu.

„Ungaria a susținut deschiderea primului cluster de negocieri cu Ucraina și Moldova, iar acum trebuie să lucrăm la reformele întreprinse în cadrul acestuia, inclusiv acordul privind drepturile comunității maghiare din Transcarpatia.”

Hajdu a spus că extinderea nu a fost o cursă rapidă, ci un proces pas cu pas, bazat pe merit, care trebuie să rămână credibil și pentru Balcanii de Vest. „Acesta este cu adevărat un tango complicat: vom merge mai departe doar dacă toată lumea ține pasul și nimeni nu îi calcă pe picioare pe ceilalți”, a adăugat el.

Citește și: „Oportunitate istorică”. UE, pregătită să deschidă primul cluster de negocieri cu R. Moldova

Ungaria a declarat în repetate rânduri că intenționează să organizeze un referendum obligatoriu din punct de vedere juridic privind aderarea Ucrainei odată ce negocierile se vor încheia.

Premierul a sugerat că procesul ar putea dura 10 până la 15 ani pentru a fi finalizat - un termen care ar fi probabil inacceptabil pentru Ucraina.