Una dintre cele mai reprezentative piese ale portului popular, ia, este astăzi celebrată în Republica Moldova, şi în comunităţile româneşti din străinătate. Cămaşa cu altiţă a devenit de-a lungul anilor un reper al identităţii naţionale, iar din 2022 este un element recunoscut şi la nivel internaţional, fiind inclus în patrimoniul UNESCO. Oamenii devin tot mai interesaţi de acest simbol şi de arta confecţionării unei ii.
Sunt zece ani de când iubitorii portului popular se adună la Sezătoarea Basarabia, iar în fiecare zi de miercuri, îşi dau întâlnire la Biblioteca B.P. Hasdeu, din centrul Chişinăului, pentru a învăţa cum se coase corect o cămaşă cu altiţă. Participanţii vin din medii profesionale diferite, dar au în comun dragostea pentru portul popular.
VIORICA MÂNDRU, medic de familie: Am deja cusute două cămăşi pentru femei, una pentru bărbaţi, iar aceasta e a patra cămaşă pe care o cos, e ceva mai lejer, cu mâneca dreaptă. Noi, la şezătoarea noastră coasem cămăşi cuz altiţă, caracteristice zonei noastre, ne străduim să readucem tradiţiile noastre, cum se purta odată, aici, în zonă.
FILIMON NASTAS, fost profesor: Brodez cămăşi bărbăteşti. Toate lucrările mele sunt legate de figuri geometrice, eu floristică nu prea fac, mai mult, figuri geometrice.
IOANA CĂPRARU, interpretă de muzică populară: Aici am o cămaşă vrâncenească, din Vrancea. Noi colaborăm cu şezătoarea din Focşani. M-a impresionat această cusătură, cusătură înfoiată se numeşte şi cu aceast teu, se numeşte, fir metalic. Se coase foarte greu, dar mie îmi place tot ce e greu, până nu reuşesc, nu mă las.
Un adevărat laborator este şi atelierul Elenei Eţcu, recunoscută pentru creaţiile populare unice.
ELENA EŢCU, designer vestimentar: Iată aceasta este o ţinută recentă, la care s-a lucrat în ultimii doi ani, ţinuta aceasta e mai cu multă muncă şi anume tehnicile acestea cu acul, gărele, păienjenei, semnele acestea care nu se fac deloc uşor. Oamenii sun obişnuiţi cu broderia cruciuliţă, noi am vrut să le arătăm că sunt şi alte tehnici cu acul, manuale.
Istoria iei românești își are rădăcinile din timpuri străvechi, fiind considerată de specialiști o continuare a unor forme de îmbrăcăminte din perioada dacică. Elementele inspirate din natură, formele geometrice sau reprezentările astrale exprimă concepții legate de armonie, prosperitate, protecție și legătura omului cu Dumnezeu şi cu lumea din jur.
VARVARA BUZILĂ, expert în etnografie: Înafară de croiul propriu-zis, cămaşa cu altiţă a păstrat şi o structură ornamentală semnificativă. Adică, câmpurile cămăşii au semnificaţie. Aşa cum spuneam, sus- simbolismul cerului pe altiţă, pe încreţ- simbolismul pământului şi de acum râurile cămăşii şi înainte, şi la spate, şi pe mâineci, ele simbolizează legăturile între cele trei sfere ale lumii.
Ia sau cămășa cu altiță a fost inclusă în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO pe 1 decembrie 2022. Decizia a recunoscut oficial "Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova". Ziua Universală a Iei a fost instituită acum trei ani, la inițiativa comunității online La Blouse Roumaine. Iar 24 iunie nu a fost aleasă întâmplător, fiind sărbătorită Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul sau Sânzienele, denumirea din popor.
