Valentin Gaidarji a anunțat luni într-o conferință de presă că va propune, în următoarele zile, constituirea unui grup comun de lucru cu participarea reprezentanților Parlamentului și ai Comisiei Electorale Centrale. Grupul ar urma să elaboreze mecanismul juridic necesar pentru organizarea alegerilor în autonomia găgăuză.

Gaidarji a prezentat și o propunere privind administrarea procesului electoral, care prevede crearea unui „organ electoral central al Găgăuziei”, alcătuit din nouă membri. Conform formulei propuse, câte trei reprezentanți ar urma să fie desemnați de Adunarea Populară, Comitetul Executiv al Găgăuziei și de instanțe sau Comisia Electorală Centrală. 

Gaidarji a precizat că membrii acestei structuri ar trebui să aibă experiență în organizarea alegerilor, să cunoască specificul autonomiei și să îndeplinească cerințele prevăzute de legislația locală, inclusiv cunoașterea limbii găgăuze.

Ce vrea Gaidarji?

El a afirmat că soluționarea situației este posibilă doar prin implicarea ambelor părți în procesul de elaborare a noilor reguli electorale.

„Adunarea Populară își exprimă poziția principială: alegerile nu trebuie să fie tergiversate și trebuie să aibă loc pe 15 noiembrie. (...) Adunarea Populară este gata ca, în zilele următoare, să propună inițierea unui grup de lucru comun cu participarea reprezentanților Parlamentului Republicii Moldova, Comisiei Electorale Centrale, pentru elaborarea unui mecanism (...) pentru desfășurarea alegerilor”, a declarat Valentin Gaidarji.

Referindu-se la relația dintre Comrat și Chișinău, acesta a respins acuzațiile privind asocierea autonomiei cu grupările lui Ilan Șor și a făcut apel la reluarea dialogului. „Azi, Găgăuzia este făcută nu știu de ce teritoriul lui Șor și nimeni nu vede că noi cerem un dialog. Dorim să trăim în Republica Moldova cu toate principiile democratice. (...) Haideți să ne așezăm la masă. (...) Eu sunt deschis”, a spus președintele APG.

Întrebat dacă lipsa unui compromis ar putea duce la proteste în regiune, Gaidarji a declarat că această opțiune nu este luată în calcul. „Eu sunt aici nu pentru a ridica oamenii la proteste. Noi suntem aleși de popor pentru a rezolva probleme concrete. În această situație, noi nu vedem necesitatea protestelor. (...) Noi credem că va fi găsit un consens, dar trebuie de lucrat”, a afirmat acesta.

Președintele APG a propus crearea unei delegații comune formate din juriști și experți ai Chișinăului și Comratului, care să studieze modelele de autonomie din Uniunea Europeană, inclusiv cele din Catalonia și Insulele Åland. Recomandările formulate de acest grup ar urma să fie transmise Comisiei de la Veneția pentru evaluare.

 

Ce a stabilit Curtea Constuțională?

 

Pe 10 iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe prevederi din legislația care reglementează statutul juridic special al UTA Găgăuzia referitoare la organizarea alegerilor și la participarea autorităților autonomiei la numirea unor funcționari din instituțiile statului.

Judecătorii constituționali au constatat că o serie de prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, Legea privind activitatea poliției și statutul polițistului și Codul electoral contravin Constituției.

Printre normele declarate neconstituționale se numără prevederile care permiteau:

● includerea conducătorilor direcțiilor de branșă din UTA Găgăuzia în colegiile ministerelor și departamentelor Republicii Moldova la propunerea Guvernatorului;

● participarea Adunării Populare și a Guvernatorului la numirea șefilor direcțiilor teritoriale ale Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului de Informații și Securitate;

● aprobarea de către Adunarea Populară a componenței Consiliului Electoral Central al Găgăuziei;

● stabilirea și organizarea alegerilor pentru autoritățile publice locale și pentru Adunarea Populară în formula prevăzută anterior de lege.

Citește și: „Nu vom lăsa asta să treacă”. Reacția Comratului la decizia Curții Constituționale

Prin aceeași hotărâre, Curtea a transmis Parlamentului o adresă prin care recomandă modificarea legislației pentru a o pune în acord cu prevederile Constituției.

Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, a intrat în vigoare la data adoptării și urmează să fie publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.