Modificările urmează să aibă loc la recomandările Curţii Constituţionale, în urma alegerilor parlamentare din toamna anului trecut. Membrii Curţii au menţionat totuși că activitatea online a actorilor politici în campaniile online trebuie monitorizată astfel încât să nu fie încălcată libertatea de exprimare iar autorităţile electorale să menţină un echilibru la acest aspect sensibil.

PAVEL POSTICA, vicepreşedintele CEC: Comisia Electorală Centrală a încercat să vină de fiecare dată, la fiecare scrutin cu anumite propuneri de modificare a legislaţiei electorale. Totuşi, ţinând cont de specificul acestui domeniu - desfăşurarea campaniilor în mediul digital, în special urmare a hotărârii Curţii Constituţionale după validarea alegerilor parlamentare în toamna anului 2025. Curtea constituţională a semnalat o problemă legată de implicarea părţilor terţe în campania electorală, desfăşurarea campaniilor coordonate, simulate, camuflate în mediul digital. Din acest considerent a emis o adresă obligatorie spre executare către Parlament şi toate instituţiile de profil, să încercăm să găsim anumite soluţii mai practice, mai clare pe acest domeniu.      

Una dintre propunerile care ar urma să fie analizată este finanțarea campaniilor online. În cadrul alegerilor prezidenţiale din 2024, Comisia Electorală Centrală a desfăşurat un control la mai multe partide politice şi au depistat încălcări în cheltuielile pentru campaniile desfăşurate în mediul online. De exemplu, în cazul partidului Moldova, reprezentanţii formaţiunii nu au declarat banii pe care i-au folosit pentru publicitate, a declarat vicepreşedintele CEC, Pavel Postica. Astfel de încălcări a avut şi partidul "Democraţia Acasă".




PAVEL POSTICA, vicepreşedintele CEC: La fel, Comisia Electorală Centrală a monitorizat activitatea mai multor actori şi competitori electorali şi a observat că sunt foarte multe părţi terţe implicate în procesul electoral, inclusiv în mediul digital, care utilizează resurse financiare substanţiale în interesul sau în favoarea anumitor concurenţi electorali.

Potrivit unui raport privind monitorizarea campaniilor electorale în mediul online la scrutinul prezidenţial din 2024, toți cei 11 candidați au utilizat activ rețelele sociale pentru a ajunge la alegători. Pe lângă publicitatea plătită, candidații au generat împreună peste 59 de milioane de vizualizări și aproximativ 3,3 milioane de interacțiuni pe platformele sociale

În perioada de pre-campanie electorală au fost difuzate 121 de anunțuri, cu un buget total de aproape 10 mii de euro. În timpul campaniei electorale, numărul acestora a ajuns la 768, cu un cost de aproape 86 de mii de euro. (intră cartonul) Cele mai mari cheltuieli au fost înregistrate de Maia Sandu – peste 38 de mii de euro. E urmată de Renato Usatîi – 21 de mii și Ion Chicu – peste 11 mii de euro. Lista este urmată de Alexandr Stoianoglo şi Tudor Ulianovschi. În raport nu se arată cât au cheltuit aceştia si pentru campaniile online.

Specialiştii în domeniul electoral au constata că actorii politici sunt din ce în ce mai activi pe reţelele sociale în campaniile electorale, pentru că pe online sunt costuri mai mici iar vizibilitatea este mai mare. De aceea, mediul online devine în timp din ce în ce mai utilizat în preajmă scrutinelor. Un alt motiv este şi comportamentul de consum al informaţiei, care la fel este în continuă schimbare. Ce ţine de monitorizarea şi raportarea cheltuielilor pe online, experţii consideră că părţile terţe la fel trebuie să declare modul în care sunt finanţate activităţile online cu tentă politică în campaniile electorale. Pentru concurenţii electorali, astfel de măsuri vor oferi şanse egale în campaniile electorale.

NICOLAE PANFIL, director de programe, Promo-LEX: M-aş referi aici la părţile terţe. Am văzut şi vorbim încă din 2021 aici la Promo-LEX despre acest fenomen. În fiecare campanie electorală vedem tot mai mulţi actori care se implică în campanie, nefiind de fapt concurenţi electorali. Întrebarea este de unde sunt banii care se cheltuie pentru astfel de campanii. Dacă ar fi să tragem o linie şi să spunem ce se va reglementa, se va reglementa finanţarea a unor astfel de activităţi, nu libertatea de exprimare. Cetăţenii în continuare vor putea să supună dezbaterilor libere orice subiect în campania electorală. Să protejeze spaţiul informaţional şi procesul electoral        Avem discuţii inclus despre comportamentul inautentic. Ce ar însemna acest lucru, cum să-l definim, cum să-l monitorizăm, cui eventual să îi fie atribuit acest comportament inautentic. Am văzut reţele întregi în alegerile precedente de actori sau de pagini web, reţele sociale care acționau coordonat, promovau anumite narative, scopul acestora fiind decredibilizarea procesului în sine sau a unor concurenţi electorali.    

Iar expertul în justiție şi drept, Alexandru Bot, susţine că regulile trebuie să fie similare cu cele din domeniul televizat şi că trebuie să existe o comisie care să aibă instrumente, să monitorizeze mediul online. Acest rol ar putea să şi-l asume Comisia electorală centrală sau să fie creată o agenţie alternativă care va colecta datele necesare care ulterior vor fi procesate de autorităţile electorale.

ALEXANDRU BOT, expert în domeniul justiţiei şi drept: Aceste reglementări sunt importante. De altfel, nu trebuie să mergem departe şi să inventăm bicicleta. Acquis-ul comunitar conţine şi asemenea reglementări în directive aparte care reglementează statutul influencerilor, formatorilor de opinie care se lansează şi cu un anumit mesaj politic în susţinerea unui candidat, făcându-i responsabili la fel precum şi actorii politici implicaţi. Vorbim şi de aceleaşi finanţări care trebuie dovedite că într-adevăr au fost provenite din surse care nu vin din afara ţării, care nu vin din activităţi ilegale. În al doilea rând, ca acele persoane terţe care s-au lansat în susţinerea unui candidat nu sunt afiliate acelui candidat, pentru că acesta a fost fenomenul care a dat bătăi de cap. Anumite conturi terţe care nu se cunoaște cu certitudine că sunt legate sau nu cu un candidat X, au promovat la greu imaginea lui.

Finanțarea campaniilor în mediul online şi reclamele plătite pe reţele sociale sunt foarte greu de monitorizat. De aceea acest aspect reprezintă o problemă majoră. Autoritatea electorală trebuie să îşi concentreze toate eforturile pentru a analiza minuţios cum sunt gestionate aceste campanii din punct de vedere financiar. Mai mult, trebuie să existe o reglementare clară şi doar în cazurile severe, atunci când sunt depistate conturi false, manipulări cu ajutorul instrumentelor IA sau instrumente de finanţare străine, externe care nu au fost raportate şi nu au fost permise, autoritatea electorală să poată interveni sau iniţia unele verificări.




DINU ŢURCANU, prorector pentru digitalizare, UTM: Rapoartele oficiale, pe aceleaşi cicluri electorale în fostele alegeri parlamentare au arătat că, de exemplu, doar într-un an, în Republica Moldova au fost în mediul online circa 47 de milioane de postări politice dintre care doar 9% au fost atribuite concurenţilor electorali. Atunci, întrebarea este cine crează celelalte mesaje, în interesul cui, de cine este finanţat. Şi exact ca şi în cazul unei campanii tradiţionale, în mediul online trebuie să existe nişte răspunsuri clare: cine a formulat acel mesaj, cine l-a creat, pentru cine l-a creat, în folosul cui, cine l-a achitat, dacă l-a achitat din bani legali sau nu. Aceşti bani au fost raportați autorităţii electorale sau nu. Aici se necesită, pe lângă reglementate, un aşa numit audit al campaniilor în mediul online, ca fiecare concurent electoral să dea informații de audit care ar presupune: cine a elaborat acest material, cum a fost targetat, către ce grupuri a fost targetat conţinutul, care au fost pe care s-a targetat acest lucru, fiindcă un anumit conţinut poate fi targetat către tineri, diasporă, altul către pensionari.  

Alegerile parlamentare din 2025 s-au desfășurat într-un mediu online marcat de influență, manipulare digitală și ingerințe din partea unor forțe străine. Cel putin asta arată un raport publicat de CEC după scrutinul parlamentar de anul trecut. (intră cartonul) S-au identificat aproape 400 de conturi suspecte care au publicat peste 230 de mii de postări și au generat circa 700 de milioane de vizualizări. Printre cei implicaţi au fost grupuri coordonate pe Telegram, rețele de mobilizare religioasă, celule de amplificare pe TikTok și persoane din străinătate.




În timp ce unii deputați sunt de acord cu introducerea unor reglementări de monitorizare a campaniilor electorale pe rețele sociale, alţii văd această iniţiativă ca un impediment.

ADRIAN BĂLUŢEL, deputat PAS: Noi pe partea noastră ca şi partid mereu ne-am făcut angajamentele faţă de lege şi faţă de transparenţa în finanţarea partidului. Suntem un partid cunoscut pentru faptul că nu depindem de cineva, depindem de susţinerea oamenilor, avem mulţi donatori mici, avem oameni care donează cât pot.        

VLAD BATRÎNCEA, deputat PSRM: Înţelegem că se doreşte să fie cenzurat, mai sunt şi acum discuţii, aşa cum a fost implementate mecanisme, pârghii de control a instituţiilor media.

ALEXANDRU VERŞININ, deputat, Partidul"Democrația Acasă": Eu văd mai mult ca un impediment aceste măsuri, pentru că  în cazul partidului "Democraţia Acasă", dacă avem voluntari care filmeaza, care răspândesc nişte videouri, pun aprecieri, de ce Partidul ar trebui cumva să argumenteze sau să includă un video: cât costă share de exemplu, ce impact are el, câţi oameni l-au privit, cum asta sta se măsoară în bani,. Cred că aceste reglementări vin mai mult să împiedice până la urmă buna desfăşurare a alegerilor într-un stat normal, democratic.

Comisia Electorală Centrală este acum la etapa de colectare a propuneilor, iar apoi acestea urmează să fie analizate în cadrul comsultărilor publice.