Franţa va ajuta Republica Moldova să-şi modernizeze sectorul feroviar prin digitalizarea serviciilor oferite şi cumpărarea de noi locomotive şi vagoane, prevede un acord semnat astăzi. Înainte de asta, însă, autorităţile de la Chişinău trebuie să elaboreze un raport amănunţit privind situaţia în acest domeniu, a anunţat ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale după Forumul feroviar, organizat în premieră la Chişinău. Noua conducere a Căilor Ferate spune, totuşi, că cel mai important oboiectiv, pe termen scurt, este ca angajaţii să-şi primească salariile restante.
Documentul a fost semnat de ministrul infrastructurii, Andrei Spînu, şi ambasadorul Franţei în Republica Moldova, Paul Graham.
ANDREI SPÎNU, ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale: „Prioritatea acestui acord de intenţii, va fi digitalizarea sectorului şi procurarea de echipamente rulante, precum vagoane, locomotive dar şi echipamente performante de mentenanţă şi întreţinere a căilor ferate. ”
EXCELENŢA SA PAUL GRAHAM, ambasadorul Franţei în Republica Moldova: „ Franţa, în calitate de lider european în tehnologii şi inginerie feroviară, va oferi sprijin, asistenţă şi expertiză tehnică Guvernului Republicii Moldova şi Căilor Ferate din Moldova. Trezoreria franceză şi Agenţia Franceză de Dezvoltare vor lucra împreună cu Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale şi CFM pentru optimizarea listei cu priorităţi de finanţare prezentate la forumul de azi. ”
Pentru CFM, prioritară este cumpărarea de noi locomotive, vagoane şi echipamente pentru întreţinerea infrastructurii feroviare.
ANDREI SPÎNU, ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale: „ Situaţia este aşa că dacă vagoanele existente la Calea Ferată, dacă nu vor fi înoite în următorii cinci ani, vor ieşi din uz. ”
Autorităţile caută şi alte surse de finanţare pentru modernizarea infrastructurii feroviare. Cei peste 1.000 de kilometri de linii de cale ferată sunt într-o stare deplorabilă, iar peste 80 la sută din vagoane şi locomotive au termenul de exploatare depăşit.
Potrivit autorităţilor, pentru reconstrucţia infrastructurii feroviare ar fi nevoie de 15-20 de ani şi aproximativ 3 miliarde de euro. Veniturile pe care le încasează acum întreprinderea de stat sunt, însă, prea mici pentru astfel de investiţii şi depind, în mare masură, de volumul de mărfuri transportate. Cifra de afaceri e în scădere în ultimele luni şi de aceea CFM nu are bani nici măcar să-şi plătească angajaţii. Mulţi dintre ei nu şi-au mai luat lefurile din decembrie.
Prin Agenţia Proprietăţii Publice, Guvernul a ajutat întreprinderea să ia un credit de 35 de milioane de lei, pentru a acoperi o parte din datoriile faţă de lucrători.
SERGHEI TOMŞA, director interimar CFM: „Am achitat deacum în jur de 10 milioane de lei pe luna decembrie. Ne punem sarcina ca până la sfîrşitul lunii martie să închidem salariile petnru luna decembrie. La moment avem datorii salariale în jur la 130 de milioane aproximativ. ”
Noul director interimar al CFM spune că, deocamdată, nu ştie când îşi vor primi angajaţii salariile restante, dar afirmă că e în căutare de soluţii. Au fost făcute optimizări de cheltuieli, inclusiv în ceea ce priveşte premiile şi sporurilor lunare pentru angajaţi.
În prezent, la CFM lucrează aproximativ 5.800 de persoane, fiind cea mai mare întreprindere de stat din Republica Moldova.
