IRINA MIHAILICI, jurnalist TVR MOLDOVA: Republica Moldova înregistrează progrese în sistemul de protecţie a copilului. Dacă acum două decenii, peste 11 mii de copii creșteau în instituții rezidențiale, astăzi, numărul lor a scăzut la aproximativ 300. Autoritățile continuă să armonizeze legislaţia şi își propun ca până în 2030 niciun copil să nu mai crească într-o instituție de plasament. În spatele acestor cifre sunt însă destine. Copii care au ajuns în centre după ce au fost abandonați au rămas fără părinți sau au crescut în familii aflate în situații de risc. Pentru unii dintre ei, o familie nouă înseamnă mai mult decât un acoperiș și îngrijire. Înseamnă primele cuvinte, primii pași și, uneori, primul cuvânt rostit. Un rol important în acest proces îl au serviciile de tip familial, precum asistența parentală profesionistă, tutela și adopția. Dar despre întreg procesul şi mecanismele autorităţilor vă spunem detaliat, imediat.
În satul Seliștea Nouă, raionul Călărași, Elena Lungu a devenit asistent parental profesionist pentru un băiețel de doar nouă luni. Deși are o fiică de 18 ani, femeia și-a dorit să ofere dragoste și unui copil care avea nevoie de protecție. În doar câteva luni, băiețelul a făcut primii pași, a început să se adapteze și să-și găsească locul în familie. Schimbarea nu a fost doar fizică.
ELENA LUNGU, asistent parental profesionist: Nu mergea, nu ştia nimic, numai striga, dar cu Doamne-ajută l-am pus pe picioare a început să meargă primii paşi. Ne-am dus cu el la doctor tot ce a fost necesar. A fost într-o stare tristă ca o floare ofelită şi, iată, noi am turnat dragoste la rădăcină şi copilul s-a făcut frumos. Ne bucurăm de el. Era speriat de lumea noastră, era speriat, nici soţul nu se putea apropia, numai în braţele mele nu a plâns.
Familia dorește să îl adopte. Deocamdată Elena are statut de asistent parental profesionist pentru un an, perioadă care poate fi extinsă.
ELENA LUNGU, asistent parental profesionist: Nu poţi să nu te ataşezi de un suflet care are nevoie de dragoste. Îndemn pe mai mulţi oameni să facă bunătatea aceasta să i-a copii şi să le dea dragoste aşa cum le dă la a lor copii. Noi îl iubim ca şi pe al nostru. Nu fac diferenţa, în genere, lui putem să îi dăm ce e mai bun şi noi să mâncăm după el. Avem câteva luni, dar mi se pare că de mic l-am crescut eu, mi se pare ca e al meu. El se atașează, el seara îmi face aşa, întoarce faţa şi zice mama, mama. Eu tocmai lăcremez şi el îmi şterge lacrimile în momentul cela.
O altă poveste este cea a Ioanei Vasilachi, profesoară de limba engleză. Ea a devenit tutorele unei fetițe de aproape patru ani, orfană după decesul părinților. Procedurile au fost îndelungate, dar bucuria de a-i oferi copilului o familie a meritat toate eforturile. De mai bine de un an viaţa ei a căpătat un alt sens.
IOANA VASILACHI, părinte adoptiv: Eu de atunci am devenit mamă când am văzut-o pe fiica mea când am strâns-o la piept, când am simţit, mi-a plăcut mirosul ei. Aşa mirosea a lapte şi biscuite şi am spus că iată asta e fata mea. Ea m-a cuprins strâns, strâns, era slăbuţă cu mânuţele ei mici. Acum fac tot posibilul ca să fie copilul meu fericit. Viaţa mea are un sens, atât, fac un suflet, un copiaş să ştie că ea are familie.
Acum pregătește toate actele pentru a deveni oficial mama fetiței. Dar și aici apare una dintre problemele sistemului: drumul spre familie poate fi lung și complicat.
IOANA VASILACHI, părinte adoptiv: Sperăm că o să fie cu timpul mai puţină birocraţie, pentru că într-adevăr sunt foarte mulţi oameni care vor să facă aceşti copii fericiţi, dar din cauza că nu au timp, pentru că într-adevăr mult timp trebuie medicul, diferite confirmări că lucrezi mie mi-a luat un an să fac toate documentele. Asta nu e o glumă, se dă un suflet, da omul trebuie să fie verificat din toate părţile.
Potrivit Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, o treime dintre copiii aflaţi instituţiile rezidenţiale sunt cu dizabilitate. În prezent, în Chișinău, 79 de copii aflați în plasament au statut adoptabil. Sunt 37 de fete și 42 de băieți, iar șase dintre aceștia au nevoie de îngrijiri și servicii speciale. O parte dintre ei sunt găzduiți la Centrul de Plasament și Reabilitare pentru Copii de Vârstă Fragedă din Chișinău. Instituția oferă temporar protecție, îngrijire și servicii de reabilitare de la naștere până la șapte ani. Datele arată însă că numărul copiilor cu statut adoptabil aflați în această instituție este în scădere. Dacă în anul 2025 erau 36 în prezent sunt 21.
SERGIU OCERETNÎI, director Centrul de plasament şi reabilitare de vârstă fragedă din mun. Chişinău: În perioada aceasta de 8 - 9 luni de zile au trecut prin serviciul criză reîntegrarea familie cca 58 de copii dar cum urmărim această dezinstituţionalizare, lucrând cu agenţiile teritoriale de asistenţă socială cu structurile teritoriale de asistenţă socială, majoritatea din ei fie au fost reintegraţi în familia biologică, familie extinsă, casă de tip familie, dar şi asistenţă parentală profesionistă, avem mulţi copii care s-au reîntors în APP, mdiul familial până la acelea 45 de zile.
MARINA CAPROŞ, şefa Serviciului Criză şi reintegrare familială: Dezinstituţionalizarea înseamnă înainte de toate să punem copilul şi nevoile lui în centrul fiecărei decizii. În cazul secţiei criză şi reintegrare familială copilul care este admis în serviciu împreună cu echipa multidisciplinară şi autoritatea tutelară locală şi teritorială lucrăm împreună pentru a fi luate şi a fi găsite cele mai bune soluţii pentru copil.
În fiecare caz, specialiștii analizează situația copilului și caută cea mai potrivită soluție. Revenirea în familia biologică sau extinsă, atunci când este posibil, ori găsirea unei familii care să-i ofere stabilitate și siguranță.
SERGIU OCERETNÎI, director centrul de plasament şi reabilitare de vârstă fragedă din mun. Chişinău: Avem cazuri de la maternitate în care mama a abandonat de la naştere. A renunțat la copil. Sunt şi copii la care părinţii au decedat. Am avut anul trecut un caz de accident. Sunt şi copii care vin în situaţii de risc în urma situaţiei mai dificile a unuia din părinţi care ajunge în detenţie sau avem cazuri când mama e la tratament la psihiatru şi atunci în perioada de criză copilul este referit în serviciile noastre.
SORINA BLAŞ, şef secţie asistenţă psiho-pedagogică: Copii nimeresc la noi dintr-un mediu clar că nefavorabil. Vin cu diverse probleme, tulburări de vorbire. În primul rând, suntem ca un ghid contribuim la formarea dezvoltării complexe a copilului, atât psihologic cât şi logopedic. În ultimul timp, cel mai frecvent sunt copii cu tulburări din spectrul autismului .
Autoritățile încearcă să prevină separarea copilului de familie. Centrul oferă servicii pentru mame aflate în dificultate, dar și servicii de zi pentru copii mici, astfel încât părinții care nu au reşedinţă în Chişinău să își poată păstra copiii alături.
CĂTĂLINA CIORICI, şef departament social pedagogic: Avem centrul maternal care oferă mămicilor găzduire pe o perioadă scurtă de timp pentru a-şi depăşi situaţia de dificultate în care se află. Mămicile se confruntă la momentul admiterii cu diferite situaţii de vulnerabilitate, iar aici în cadrul centrului sunt susţinute şi ajutate. Ca să îşi poată menţine copilaşii alături de ele. Totodată mai avem serviciul pentru copii cu vârsta 4 luni - 3 ani, un serviciu de zi care oferă mămicilor, reprezentanţilor legali posibilitatea de a-şi îmbunătăţi situaţia economică.
Un rol important în acest proces îl au asistenții parentali profesioniști. Ei oferă copiilor rămași fără ocrotire părintească un mediu familial, îngrijire și sprijin emoțional. În prezent, peste o mie de copii sunt plasați în servicii de tip familial, iar sistemul beneficiază de implicarea a peste 450 de asistenți parentali profesioniști. Cu toate acestea, identificarea familiilor disponibile să preia copii rămâne una dintre principalele provocări.
ELENA RUSU, şef direcţie protecţia copilului şi familiei, Călăraşi: La nivel de raionul Călăraşi pe moment noi avem 22 de asistenţi parentali activi pentru noi în primul rând când se optează pentru plasamentul unui copil în serviciul respectiv se face potrivirea teoretică, cât şi potrivirea practică pentru ca până la urmă asistentul parental să poată răspunde necesităţilor copilului în special dacă este un copil cu dizabilităţi. 03:39 MUSCA 03:55 În serviiul APP din Călăraşi la moment avem 12 copii cu dizabilităţi severe din numărul total de 44 de copii. 04:05
Situația este și mai dificilă în cazul copiilor mai mari și al celor cu dizabilități, care au nevoie de îngrijire și sprijin specializat. În raionul Călărași, din cei 44 de copii aflați în serviciul de asistență parentală profesionistă, 12 au dizabilități severe.
ELENA RUSU, şef direcţie protecţia copilului şi familiei, Călăraşi: De exemplu, avem pe moment şi copii care stau şi de 3-4 ani în plasament. Au statut de copil adoptabil, sunt declaraţi ca copil adoptabil, dar cu regret sunt de vârstă mare de 15-16 ani şi continuă studiile la şcoli profesionale, dar locuieşte la familia asistentului parental. Avem chiar vre-o cinci cazuri pe moment copii au împlinit vârsta de 18 ani, învaţă la colegii, învaţă la universitate, dar în zilele de odihnă revin la asistentul parental profesionist şi asta e o bucurie că copilul aparţine unei familii.
Dezinstituționalizarea presupune nu doar transferul copiilor din centre în familii, ci și identificarea celor mai potrivite soluții pentru fiecare copil, în funcție de nevoile sale. În acest scop, autoritățile dezvoltă servicii de sprijin pentru familiile aflate în dificultate, pentru a preveni separarea copiilor de părinți, dar și servicii de reintegrare familială. Mai mult, în funcție de problem, se lucrează cu fiecare familie în parte.
NATALIA PLUGARU, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale: Atunci când identificăm o familie care este într-o situaţie de risc lucrăm cu această familie, de exemplu, oferim cursuri pentru părinţi. Extindem şi reţeaua de centre de zi unde copii pot petrece timpul după orele de program de şcoală. rem să introducem un moratoriu pentru copiii de la 0 – 6 ani. Dacă un copil de la vârsta de 0-6 ani este abandonat sau este scos din familie, să nu treacă prin centru, să fie plasat imediat într-o altă familie la un asistent parental profesionist.
Refroma Restart începută în urmă cu trei ani a dus la apariţia unor noi servicii. Au apărut mai multe centre de zi și se propune crearea unei locuinţe sociale asistate pentru cei ce împlinesc 18 ani. E mai complicat în cazul asistenţilor parentali profesionişti pentru că atunci când copii împlinesc majoratul sunt nevoiţi să plece şi locul îl i-a alt copil. Iar adesea aceşti copii nu sunt pregătiți pentru provocările zilnice.
NATALIA PLUGARU, ministrul muncii şii protecţiei sociale: Vom oferi spații pentru copii, din serviciile noastre care nu au familie, poate chiar începând cu 16 ani sau 18 să fie plasați acolo. Să aibă posibilitatea gratuit să locuiască, să învețe, să își continue studiile dar să fie și monitorizați în continuare de către un lucrător social. Reforma restart a dus la mult mai multe servicii noi şi a dus la mai multe persoane care beneficiază de servicii. Noi astăzi conform sistemului electronic social, avem în vizor sau avem dosare la peste 65-70 de mii de persoane.
VASILE COROI, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului: Am constatat că procesul de dezinstituţionalizare continuă într-un ritm suficient de accelerat. Cunosc intenţia autorităţilor de a continua acest proces de a ajunge la dezinstituţionalizarea tuturor copiilor, bineînţeles este un aspect pozitiv pentru că cunoaştem foarte bine că drepturile copiilor şi realizarea întregului potenţial al copilului are loc mai bine în medii familiale şi trebuie să dezvoltăm astfel de servicii. După vârsta de 18 ani pentru a susţine aceşti copii, pentru a nu rămâne singuri în faţa dificultăţilor vieţii s-a aprobat cadrul normativ privind înfiinţarea serviciilor de locuinţă socială asistată şi urmează a fi dezvoltate aceste servicii.
Din cei 337 de copii care sunt în centre de plasament, jumătate sunt adolescenţi şi este o provocare să convingi o familie să îi adopte. Ministerul lucrează pentru introducerea modulului adopție în sistemul E-Social pentru a avea tot procesul digitalizat și a vedea parcursul copilului in centre si evolutia lui ulterioară.
