Consultarea agendei de reforme cu societatea civilă, combaterea fenomenului corupției și reducerea birocrației în administrația publică locală, dar și creșterea capacității de colectare a taxelor sunt doar câteva din elementele-cheie care pot să asigure o capacitate înaltă de absorbție a fondurilor pe care Republica Moldova le primește din partea partenerilor europeni.
„Problema absorbției nu se va rezolva peste noapte, vorbesc din perspectiva unui cetățean care face parte dintr-un stat membru UE de 18 ani”, a spus Tana Foarfă, director executiv Europuls, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi”.
Potrivit expertei, consultarea agendei de reforme cu societatea civilă este o necesitate stringentă.
„Acesta este un punct extrem de relevant nu doar din perspectiva ariilor principale în care ne concentrăm cu finanțarea, ci și pentru ca societatea civilă, care va acționa ca un actor care să monitorizeze și transparența, și modul în care se alocă banii, să poată colabora în modul eficient cu Guvernul”, a opina ea.
De asemenea, pentru a crește capacitatea de absorbție a fondurilor europene, statul trebuie să atragă o atenție deosebită la reforma administrației publice.
„Mă refer la partea de a putea crea un cadru structural și o capacitate efectivă a funcționarilor din administrația publică de a putea lucra în mod eficient, de a putea optimiza anumite procese. Pentru că o mare parte din tot ce înseamnă capacitatea de absorbție de fonduri a unui stat se bazează și pe rata de birocrație”, a adăugat Tana Foarfă.
„Apoi m-aș gândi că ar trebui complementată această reformă a administrației publice cu tot ce înseamnă lupta împotriva corupției, dar mai degrabă m-aș uita la tot ce înseamnă partea de colectare de taxe și tot ce înseamnă combaterea evaziunii fiscale. Odată cu această finanțare, bugetul crește, dar nu va crește în mod sustenabil dacă nu avem un buffer prin care putem să ne asigurăm că există stabilitate și colectare eficientă. Tocmai pentru că o mare parte din aceste fonduri sunt împrumuturi care trebuie restituite, deci trebuie să ne angajăm că bugetul va fi consolidat în mod eficient”, a mai menționat experta.
Citește și: Sprijinul de 1,9 miliarde de euro pentru R. Moldova a fost votat în comisiile de specialitate ale PE
Pe 19 februarie, Parlamentul European și statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord temporar privind Mecanismul de Reformă și Creștere pentru Moldova.
Potrivit noilor prevederi, R. Moldova va primi în total 520 de milioane de euro sub formă de granturi și alte 1,5 miliarde de euro – ca împrumuturi cu dobândă redusă.
20% din granturi vor fi utilizate pentru a consolida instituțiile publice prin sisteme de guvernanță digitală, formarea funcționarilor publici și reforme judiciare, spun reprezentanții Parlamentului European. Aceste măsuri reprezintă condiții prealabile pentru o „gestionare eficientă a fondurilor UE”.
Noua variantă a mecanismului include o majorare cu 100 de milioane a mecanismului, în care au fost incluse cele 60 de milioane destinate regiunii transnistrene, refuzate, însă, de administrația de la Tiraspol.
