Negocierile de aderare a Ucrainei şi Republicii Moldova la Uniunea Europeană e unul dintre subiectele abordate de liderii ţărilor membre la summitul care se desfăşoară azi şi mâine la Bruxelles. Principalele teme de pe agendă sunt însă sprijinul pentru Ucraina şi dezvoltarea industriei de apărare a Uniunii Europene.
Preşedintele Consiliului European Charles Michel le-a trimis în ajunul summitului liderilor ţărilor membre o scrisoare în care îi îndeamnă să pună economia Uniunii Europene "pe picior de război". Charles Michel a subliniat că Europa are nevoie de o nouă o mentalitate strategică de securitate și apărare pe fondul ameninţărilor crescânde ale Rusiei. Premierul belgian Alexander De Croo a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europene a declarat înaintea summit-ului că sprijinul militar şi financiar pentru Ucraina e tema prioritară a reuniunii în condiţiile în care Kievul nu primeşte ajutor din partea Statelor Unite. Ucraina a primit recent prima tranşă de aproape 4 miliarde de euro dintr-un ajutor financiar de 50 de miliarde de euro pe care Consiliul European a decis să-l acorde în următorii cinci ani. Premierul Belgiei a anunţat că una dintre temele ce urmează a fi abordate la summit-ul Consiliului European e şi folosirea activelor îngheţate ruseşti în beneficiul Ucrainei. Valoarea activelor ruseşti îngheţate în Uniunea Europeană depăşeşte 200 de miliarde de euro, însă deocamdată se discută doar despre preluarea impozitelor care provin din această sumă. Ceea ce ar însemna că Ucraina ar primi anual între 3 şi 5 miliarde de euro.
ALEXANDER DE CROO premierul Belgiei: „Cred că ideea de a aloca (n.r. bani din active ruseşti) în special pentru achiziționarea de arme are cu adevărat sens. Până acum, am auzit doar comentarii pozitive în acest sens. Așa că sper că vom ajunge la un consens că aceasta este calea de urmat”.
OLAF SCHOLZ cancelarul federal al Germaniei: „Am ajuns la o înțelegere aici şi ne referim întodeauna exclusiv la profituri (n.r. provenite din activele ruseşti). Cu alte cuvinte vorbim despre venituri suplimentare. Ceea ce este important pentru noi este să le folosim într-o direcție clară, cum e sprijinul pentru achiziționarea de muniție, de exemplu. Sunt absolut încrezător că de aici îi vom trimite un semnal clar lui Putin (n.r. preşedintele Rusiei). El a calculat greșit când a crezut că nu vom putea sprijini Ucraina atâta timp cât este necesar și aici, utilizarea profiturilor pare un element neînsemnat, dar este important”.
În cele două zile ale summit-ului, liderii Uniunii europene mai discută despre securitate și apărare, despre evoluția situației din Orientul Mijlociu, despre extindere, relații externe, migrație, agricultură și semestrul european. Deocamdată nu se ştie dacă se va lua o decizie privind începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană a Ucrainei şi Republicii Moldova, precum îşi doresc autorităţile de la Kiev şi de la Chişinău.
IGOR GROSU preşedintele Parlamentului Republicii Moldova: „Bine, azi sau nu azi, că împreună cu Ucraina sau la o mică distanţă de decizia Ucrainei să avem această decizie şi să aibă loc acea conferinţă de lansare a procesului de negocieri. Acesta e obiectivul nostru, asta facem, asta am discutat cu omologii mei la conferinţa preşedinţilor ţărilor dunărene. Le-am explicat cât de important e acest lucru pentru noi, împreună cu ucrainenii.. Ştiu că ai noştri lucrează la Bruxelles, discută. Domnul ministru Popşoi (n.r. ministrul de Externe) e acolo, doamna Gherasimov est în contact. Un pic de răbdare şi totul o să fie bine”.
Înaintea reuniunii de azi, liderii europeni nu s-au referit la începerea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, ci doar la obiectivul de a deschide negocierile cu Bosnia şi Herţegovina, care a devenit stat candidat la aderare după summit-ul Consiliului European din decembrie.
Unii diplomaţi citaţi de presa occidentală spun că subiectul extinderii Uniunii Europene a devenit sensibil înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Liderii unor ţări s-ar împotrivi începerii negocierilor cu Ucraina şi Republica Moldova înaintea scrutinul din iunie pentru a nu da motive de protest în plus forţelor politice extremiste în perioada preelectorală. După decizia Consiliului European din 14 decembrie de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, Comisia Europeană a pregătit cadrul de negocieri cu cele două state şi l-a trimit pe 12 martie ţărilor membre, care urmează să ia decizia finală.
