Lucrătorii de pe platformele online operează adesea în condiții netransparente și sunt lipsiți de drepturi esențiale: concediu de odihnă, salarizare minim garantată sau protecție socială.

IGOR ZUBCU, preşedinte, Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova: Dinamica este în creştere. Acest proces nu îl putem opri şi nici nu trebuie să-l oprim. Doar că ar fi bine ca statul, împreună cu partenerii soclali, patronatele şi sindicatele să controleze din punct de vedere a regulilor de joc pe piaţa muncii.

Munca prin intermediul platformelor online este facilitată de procesul de digitalizare și este in plină dezvoltare. Nu există însă statistici privind un număr exact de angajaţi la nivel mondial.

ALA LIPCIU, coordonator naţional, OIM: Vorbim de fapt despre un acces de ocupare de calitate, de un venit adecvat, vorbim despre o protecţie socială şi vorbim despre drepturile şi libertăţile fundamentale şi drepturile şa negociere colectivă. Or, lucrătorii de pe platformele digitale, în special în contextul în care nu este bine definit statutul ocupaţional al acestor persoane, de multe ori sunt privaţi de aceste drepturi şi de această protecţie.

În România, acest domeniu este în proces de reglementare.

DUMITRU COSTIN, preşedinte, Blocul Naţional Sindical din România: Noi am făcut recent în România o analiză atât juridică cât şi macroeconomică. Am constatat, cel puţin din punct devedere economic, că există foarte multă evaziune şi fraudă în această zonă. Că au proliferat intermediarii, adică nişte jucători care există între platformă şi prestatorii de servicii, persoanele de rând, care câştigă cei mai mulţi bani.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în 2024 populaţia ocuPată era de 850 de mii de persoane. Aproape 15% sunt lucrători pe cont propriu. De la începutul anului 2025, peste 17 mii de persoane şi-au găsit un loc de muncă prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.