Amalgamarea voluntară a localităţilor din Republica Moldova a devenit un subiect intens dezbătut. În timp ce autorităţile vorbesc despre dezvoltare, accesul la resurse mai mari şi stimulente financiare, în unele sate, dorinţa cetăţenilor nu corespunde cu cea a autorităţilor locale. În alte localităţi, primarii consideră că amalgamarea voluntară este necesară, dar insuficient reglementată.
Procesul de amalgamare a iscat discuţii şi nemulţumiri în rândul localnicilor din Porumbeni şi Paşcani. Aceştia spun că autoritățile nu ar fi organizat consultări publice, conform legii.
SORINA GOLOVATIUC, jurnalist TVR MOLDOVA: Preconizata amalgamare a satului Porumbeni, din raionul Criuleni, cu o localitate apropiată a devenit un subiect de interes pentru majoritatea localnicilor. Există, însă, opinii diferite. În timp ce unii îşi doresc unirea cu oraşul Cricova, alţii consideră că amalgamarea cu localitatea Măgdăceşti, aflată la o distanţă de doar câţiva metri, ar fi o alternativă mai bună pentru dezvoltarea economică şi socială a satului.
Locuitorii din Porumbeni au organizat un grup de inițiativă pentru consultări publice privind unirea cu satul Măgdăcești, care se află în imediata vecinătate.
La rândul său, primarul din Porumbeni, Vasile Gîrbea, susţine că a solicitat, anul trecut, amalgamarea cu oraşul Cricova. Potrivit edilului, această fuzionare ar facilita dezvoltarea satului. Amalgamarea cu Măgdăceşti ar beneficia de o finanţare de aproximativ patru milioane de lei, iar cu Cricova, de peste 15 milioane de lei. De asemenea, oficialul a transmis că va avea consultări cu localnicii.
VASILE GÎRBEA, primar, Porumbeni: Amalgamarea, propunerea, ca iniţiere a fost cu oraşul Cricova. A fost făcută decizia încă din 2025. Evident, după acţiune, a apărut şi intenţia. Am făcut demers către oraşul Cricova. Nu pentru că este un moft al cuiva, dar pentru că oamenii vor ajunge cu serviciile la Chişinău. Pentru noi, raionul Criuleni este foarte departe. Suntem comunele de la periferia raionului. Nu avem nicio rută directă către raionul Criuleni pentru ca oamenii să se poată deplasa... Actele, tot ce ţine de instituţiile publice, evident pentru noi ar fi mai bine cu Chişilocalitateanăul (Cricova).
Şi în comuna Gangura, din raionul Ialoveni, procesul de amalgamare a generat reacţii la nivelul autorităţilor locale. Primarul Marcel Bobeica susține că procesul de amalgamare trebuie adaptat realităților din teritoriu. Potrivit acestuia, noua reformă trebuie să aducă beneficii clare şi transparente comunităţii şi să nu fie doar o unire administrativă.
MARCEL BOBEICA, primar, Gangura: În primul rând, trebuie să avem resurse, resure oferite noii primării. Fără resurse, o primărie nouă va fi ca în cazul primăriilor actuale... Ni s-a spus că vom primi stimulente...Vor primi în jur de 15 milioane, poate 20 de milioane. Ele ajung pentru câţiva kilometri de drum, maxim doi, în contextul preţurilor actuale, pentru o staţie de epurare, pentru vreo 5-6 km de apeduct. Şi aceste stimulente sunt acordate o singură dată. Întrebarea este: ce facem mai departe.
Şi localnicii şi-ar dori ca primăria să rămână în continuare la Gangura, fără schimbări la nivel administrativ. În schimb, municipiul Ungheni ar urma să se unească cu alte nouă primării din vecinătate, ajungând la un număr de peste 42 de mii de cetăţeni.
Primarul susţine că se va contura cel mai mare cluster din Republica Moldova. Acest lucru va contribui la creșterea nivelului de trai al oamenilor şi la atragerea mai multor investiţii pentru comunitate.
VITALIE VRABIE, primar, Ungheni: Noi cu serviciile pe care le-am dezvoltat în primăria municipiului, le putem extinde intercomunitar în aceste comunităţi. Deloc nu este de neglijat stimulentul pe care ni-l oferă guvernul, care este echivalent la peste 135 de milioane de lei pentru noua primărie amalgamată. Şi desigur că noi devenim o primărie cu peste 40 de mii de cetăţeni, în comparaţie cu 26.500 cât suntem astăzi.
Parlamentul a adoptat, la finalul lunii aprilie, o inițiativă legislativă care simplifică procesul de unificare voluntară a unităților administrativ-teritoriale. Noile prevederi urmăresc reducerea birocrației și oferirea unei flexibilități mai mari comunităților care decid să se unească.
ALEXEI BUZU, secretar general, Guvernul Republicii Moldova: Avem peste 370 de decizii de iniţiere. În fiecare zi, suntem în comunicare, discutăm. Primarii, aleşii locali înţeleg că aceasta este o perspectivă pozitivă, chiar dacă este un proces mai complicat... Am simplificat procesul, l-am făcut mai flexibil, am triplat stimulentele.
Reforma administrației publice locale introduce un prag minim de 3.000 de locuitori pentru o primărie. Totodată, Republica Moldova ar urma să treacă de la 32 la 10 raioane. Începând cu iulie, amalgamarea obligatorie a localităților se va face prin lege și nu prevede stimulente pentru comunități.
