În Republica Moldova, 75% dintre femei, adică trei din patru, au fost, cel puţin o dată, victimele violenţei. Cea mai mare rată a violentelor este înregistrată în zonele rurale. Pe 25 noiembrie este celebrată Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor iar la Chişinău a fost organizat un marş al solidarităţii. Zeci de persoane au dat startul campaniei "Şaisprezece zile de activism împotriva violenței de gen".
SORINA GOLOVATIUC, jurnalist TVR MOLDOVA: Campania din acest an este lansată sub sloganul "Moldova fără violență", în cadrul căreia va fi promovat mesajul "Nicio scuză pentru violența digitală". Este un mesaj de prevenire, de solidaritate și responsabilitate colectivă pentru construirea unei societăți în care violența nu are loc.
Peste o sută de oameni au pornit într-un marş pe strada pietonală din centrul Chisinaului. Campania din acest an aduce în prim-plan violenţa digitală. Amenințările cu moartea, furtul de imagini și hărțuirea online devin realități cotidiene pentru tot mai multe femei din Republica Moldova.
„Anul acesta vorbim despre violenţa digitală pentru că trăim în era digitalizării şi este o nouă formă de violenţă, cu care se confruntă, nu doar femeile, ci şi tinerii pentru că avem şi bullying-ul digital. Cred că este un lucru extrem de important pentru a încuraja femeile să vorbească, să fie auzite, să depăşească toate circumstanţele şi fricile. Să nu se simtă singure. Acest manifest este tocmai de a uni forţele şi de a le face pe ele să se simtă înţelese şi înconjurate de oameni care le încurajează şi le înţeleg”.
La nivel global, peste 85% dintre femei suferă din cauza violenţei online. În Republica Moldova, aproape jumătate dintre ele au fost ținta violenței digitale, o formă de abuz care se extinde rapid și lasă traume adânci.
VIORICA ȚÎMBĂLARI, director, Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor: Mesajul meu este să nu lăsăm această problemă a violenţei în spaţiul privat. Este o problemă a statului, este o problemă a întregii societăţi. Şi nu este vorba doar despre suferinţa unei femei, este vorba despre suferinţa unei generaţii. Iar dacă noi vrem să schimbăm ca în Republica Moldova să trăim mai sigur, iar copiii noştri să nu intre în relaţii abuzive, noi trebuie să schimbăm astăzi şi acum această mentalitate.
DANIELLA MISAIL- NICHITIN, ministrul Afacerilor Interne: Noi vorbim şi despre extinderea termenului ordonanţelor de protecţie pănă la şase luni, astfel încât se creează acel spaţiu de siguranţă mai îndelungat, încât orice victimă a violenţei faţă de femei, să îşi poată găsi suficiente resurse, inclusiv posibilităţi de angajare în câmpul muncii, să capete independenţa de care are nevoie.
MIHAI POPŞOI, ministru al Afacerilor Externe: Egalitatea de gen este fundamentul respectului faţă de sine. Şi dacă ne dorim să avem o societate cu adevărat echitabilă, o societate în care fiecare să-şi poată valorifica potenţialul, trebuie să educăm egalitatea de gen din familie. Cel mai bun exemplu este cel pe care îl oferim noi înşine, în viaţa de familie, în viaţa publică.
Manifestarea s-a desfăşurat concomitent şi la Bălţi şi Cahul. Pe parcusul campaniei vor fi acţiuni de informare şi sensibilizare faţă de cazurile de violenţă.
DOINA GHERMAN, vicepreşedinta Parlamentului: Violenţa împotriva femeilor este o tragedie naţională a Republicii Moldova, chiar dacă noi am înregistrat progrese foarte mari pe partea de îmbunătăţire a cadrului legislativ. Din păcate, vedem că acest fenomen ia ambloare, în mod special în localităţile rurale.
Din februarie 2026, pedepsele pentru violenţa online vor fi mai dure şi vor fi aplicate amenzi de până la 50 de mii lei, ore de muncă în folosul comunităţii sau chiar pina la 2 ani de închisoare.