Republica Moldova marchează astăzi două dintre cele mai tragice evenimente din istoria sa recentă. Împlinirea a 80 de ani de la foametea organizată din 1946–1947 și 85 de ani de la primul val al deportărilor sovietice din 1941. La Palatul Republicii din chisinau a fost organizat un Congres Național al Memoriei, un eveniment care promovează valorile democratice și asumarea instituțională a trecutului represiv al regimului sovietic.
Între victimele deportărilor a fost şi Vera Florea-Cecan. Avea doar şase luni când a fost urcată în tren, împreună cu părinţii săi, şi dusă în regiunea Tiumeni.
VERA FLOREA-CECAN, supraveţuitoare a deportărilor: Eu eram un copil nevinovat de jumătate de an, m-au luat ca pe un ţîncuşor, l-au aruncat în maşină, apoi în tren. L-a pus pe tăticul şi încă cineva, l-a pus la intrare şi a pătruns aer, oamenii înviau, bunica nu avea putere să mă ţină. Zece ani părinţii au lucrat la tăiat păduri, iar noi, copii cât de mici era, ne duceam prin pădure şi le duceam apă lor.
Pentru a ilustra cât mai grăitor acele vremuri tulburi ale istoriei, au fost invitaţi reprezentanţi ai muzeelor care au improvizat scene ale evenimentelor tragice.
TATIANA PALADE, muzeograf, Muzeul raional de Istorie şi Etnografie, or. Făleşti: Avem improvizată o valiză, cunoaşteţi toţi, că la ora 2 noaptea, erau treziţi şi li se spunea că aveţi la dispoziţie 30 de min-20, să vă strângeţi lucrurile. Oamenii ce aveau, o valiză, în valiză avem carte de rugăciuni, icoana, ceea ce îi reprezentau, valorile noastre.
Congresul își propune să consolideze dialogul dintre supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice, pe de o parte, și autorități, mediul academic și societatea civilă.
ION NEGREI, istoric: În această zi, 86 de ani în urmă, armata sovietică a invadat România, ocupând Basarabia, Nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa. Asupra Basarabiei s-a instaurat un regim de teroare, un regim de represiune care a durat mai mult de 50 de ani.
În cadrul sesiunii au fost abordate subiecte legate de deportările sovietice, foametea organizată, conservarea memoriei victimelor represiunilor comuniste și combaterea falsificării istoriei.
IGOR GROSU, preşedintele Parlamentului: Noi suntem obligaţi să vorbim nu doar despre paginile bune ale istoriei noastre, dar şi despre cele triste, în special despre cele triste şi aici e tristeţea neamului nostru.
CRISTIAN JARDAN, ministrul Culturii: Vorbim, în primul rând, despre respect, respect faţă de victimele represiunilor sovietice, aici vorbim atât de foamete organizată, deportările şi, bineânţeles şi rezistenţa anticomunistă, pentru că noi am avut parte de această rezistenţă.
Autoritățile si-au luat angajamentul de a comemora oficial victimele foametei sovietice din 1946 - 1947 și are inițiative legislative care vizează condamnarea prin lege a negării represiunilor comuniste. Măsurile urmăresc protejarea adevărului istoric și combaterea tentativelor de revizionism. Dar mai sunt multe de făcut.
ALEXANDRU POSTICĂ, preşedinte, Asociaţia Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi politici: Întâi de toate este vorba de acele compensaţii derizorii, calitatea proastă alegii cu privire la recuperarea averii confiscate, dar avem şi soluţii în acest sens, avem experienţa internaţională.
Congresul Național al Memoriei se află la cea de-a doua ediţie şi este organizat de Consiliul Memoriei, Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici, Ministerul Culturii, Ministerul Educației și alte instituții partenere.
