Ministrul a invocat două motive principale de îngrijorare: fluctuațiile prețului petrolului pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și situația rezervelor de gaze naturale din Europa. Pe 2 noiembrie, depozitele europene erau umplute în proporție de aproximativ 75%, iar prețul barilului de petrol continuă să oscileze puternic, uneori depășind 110 dolari.

Un alt risc ține de dependența Republicii Moldova de importurile de produse petroliere. Benzina este adusă în principal din România și în cantități mai mici din Bulgaria, iar motorina - din India, Arabia Saudită, Oman și Grecia. Potrivit lui Junghietu, stocurile de motorină existente în Republica Moldova ar acoperi consumul pentru aproximativ 11 zile, iar cele de benzină – pentru 23-25 de zile.

Ministrul avertizează că diferențele de preț dintre Republica Moldova și statele vecine pot influența deciziile importatorilor. De exemplu, dacă motorina se vinde în România cu 38-39 de lei litrul, iar în Republica Moldova cu aproximativ 35 de lei, comercianții ar putea prefera piața unde obțin un preț mai mare. În aceste condiții, autoritățile au nevoie de instrumente prin care să poată interveni rapid pentru a asigura aprovizionarea.

„Atât timp cât volatilitatea persistă, noi avem nevoie de pârghii, de măsuri imediate pentru a putea interveni și a preveni situațiile să se deterioreze”, a declarat Dorin Junghietu.

Întrebat dacă aceste riscuri înseamnă că starea de urgență va fi prelungită, ministrul a precizat că autoritățile urmăresc evoluțiile și analizează mai multe scenarii. Hotărârea va fi luată mai aproape de 24 noiembrie.

Amintim că  starea de urgență  în sectoarele energetic și hidrologic a fost instituită pentru 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Măsura a fost adoptată pentru a preveni eventuale crize, inclusiv deconectări de energie, deficit de carburanți sau reducerea rezervelor de apă.