TVR MOLDOVA: Bună seara Michael, vorbim în această seară cu Michael Sheitelman, scriitor, consultant politic, specialist in marketing, sper că nu am scăpat din toate titlurile Dvs. Vă mulțumesc pentru posibilitatea de a discuta pe multe subiecte de interes, îndemn ascultătorii noștri și cei care ne privesc să se aboneze la canalele de Telegram și de YouTube ale domnului Sheitelman. Realizăm acest interviu în seara de 23 mai. Michael bună seara.

Michael Sheitelman: Bună seara.

TVR MOLDOVA: Michael, săptămâna trecută președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a declarat că R. Moldova părăsește Adunarea Parlamentară a CSI, din punctul ds de vedere spunem adio CSI sau este un pas politic intermediar?

Michael Sheitelman: Dacă nu vor avea loc între timp alte mișcări politice bruște, noi de multe ori în R. Moldova am fost martori la multe evenimente inclusiv cu caracter revoluționar și unele forțe pro-ruse sau orientări pro-Moscova sunt încă foarte puternice. La Chișinău există și orientări pro-Occidentale și pro-ruse. Nu demult am văzut un mare miting pro-european, dar există și asemenea manifestații pro-ruse. Dacă nu vor fi mișcări rapide de retorică atunci da, este un adio spus Rusiei, deoarece R. Moldova s-a distanțat de Rusia din punct de vedere energetic în anul 2022, și-a reorientat cumva sistemul de alimentare de la Gazprom, treptat se vor rupe relațiile logistice, dacă nu mă înșel la moment mai zboară careva avioane care fac legătura cu Moscova, dar în curând se vor rupe și acestea. Chiar în aceste zile Maia Sandu a făcut unele declarații anti-rusești, chiar mi-a scăpat din cauza că în ultima perioadă dinspre Republica Moldova vin multe știri pozitive. De fapt CSI și-a sistat activitatea. În linii mari CSI este Asia Centrală, dar deja și de acolo nu mai sunt toți membri ai CSI și China face pași concreți pentru a-i atrage spre sine și împreună cu Organizația Tratatului de Securitate Colectivă își pierde din însemnătate.

TVR MOLDOVA: Apropo despre CSI. Eu am făcut Facultatea de Istorie cu specializare în Științe Politice, iar din câte îmi amintesc din istorie unul dintre statele constituante ale CSI a fost Ucraina, iar Kievul a anunțat că părăsește această organizație încă în 2018. Mai putem vorbi despre existența CSI dacă una dintre țările care au pus bazele acestei organizații în 1991 la Belovezhskaya Pushcha (Ucraina-Belarus, Rusia au semnat Tratatul de Constituire al CSI, decembrie 1991) a plecat din cadrul CSI, mai putem vorbi despre o entitate juridică?

Michael Sheitelman: Apropo, mi-am amintit că Maia Sandu a declarat că în cazul în care Vladimir Putin va veni în Republica Moldova el va fi arestat. În ceea ce privește CSI, atunci Ucraina a anunțat că părăsește această organizație s-a constatat un caz juridic foarte interesant, reiese că din punct de vedere juridic Ucraina nici nu a fost parte a CSI, deoarece conform constituției acest Acord de constituire a CSI trebuia ratificat de Parlamentul ucrainean, iar o asemenea ședință nu a fost și nici un document care ar atesta ratificarea nu există. Nu vreau să mă aprofundez în detalii juridice, dar așa reiese. De aceea nici nu s-a recurs la vreo procedură juridică de ieșiri din CSI, s-a anunțat la nivel declarativ, deoarece nu este un subiect juridic pe care îl putem părăsi. Dacă mai există în acest moment CSI, un fel de organizație mai există, este un sediu central, la Minsk, Belarus cu siguranță nu a părăsit CSI-ul. Haideți să analizăm cât de abstractă a devenit a ceastă organizație, Belarus, Minsk, sediul central de acolo, dar cine astăzi conduce Belarusul? Nu există un președinte recunoscut internațional, este un autointitulat Lukașenko care nu a fost recunoscut de comunitatea internațională, este Svetlana Tihanovskaya, care nu a fost recunoscută ca președinte la ea acasă. Din acest punct de vedere Belarus este un pământ al fărădelegii, despre care nu se știe, există sau nu există ca țară. Uneori Tihanovskaya spune că Belarus este un stat ocupat, alteori nu spune aceasta. Georgia a părăsit de mult timp CSI, am impresia că și Azerbaijan a plecat. Ultima bucată din CSI este Asia Centrală pe marginea căreia se duce o luptă acerbă între Rusia și China cu un avantaj către China și în cele din urmă în acest CSI va rămâne doar Rusia și Belarus, care sunt de fapt un stat unitar.

TVR MOLDOVA: Michael, aș vrea discutăm despre cea mai fierbinte temă, care continuă de peste un an și ceva, este vorba despre invazia totală a Ucrainei de către Rusia. Cum a început pentru Dvs. acest război, deoarece pentru mine a început chiar în momentul în care trebuia să urc în avion și să zbor prin Kiev de la Riga.

Michael Sheitelman: Pentru mine războiul a început la ora 05:30, am început a fi bombardați la ora 04:30, dar eu nu m–am trezit imediat, deoarece eu stau în centrul Kievului, dar ei au început a bombarda periferiile, mai întâi un aeroport, apoi al doilea (Gostomel, Borispol) și unele puncte militare. În primele zile rușii nu au bombardat obiecte civile sau de infrastructură, cel puțin în Kiev. În Harkov din start au fost lovite și ținte civile. Noi ne-am trezit la auzul bubuiturilor deoarece deja de câteva zile trăiam cu grijă, așteptând războiul. Sincer vă spun că eu așteptam să înceapă războiul pe data de 22 februarie. În acea noapte eu nu am dormit am așteptat începutul războiului deoarece pe 21 rușii au recunoscut independența așa-numitelor Republici Donețk și Luhansk, din asta reieșea că ei vor începe războiul, dar nu s-a întâmplat și eu pe 24 eram mai calm, nu poți fi agitat seară de seară. Deci la 05:30 pe 24 februarie m-am trezit, la mine în casă mereu este conectat canalul BBC, unde era scris în limba engleză că rachetele ghidate rusești au lovit Kievul, eu am alergat să caut Google translate, deoarece credeam că nu am înțeles bine. Și m-am apropiat de geam la care erau trase jaluzelele și m-am uitat printre ele, odată cu mine pe geam se uitau și pisicile mele și eu încercam să le dau la o parte. Eram în stare de șoc, deoarece în asemenea situații nu știi ce să faci, din fericire această stare a durat doar jumătate de oră, peste jumătate de oră am fost sunat pentru un interviu de jurnaliștii de la Radio Letonia, iar jurnaliștii din Riga cunoșteau mai bine decât mine ce s-e întâmpla în Kiev. Ei m-au întrebat ce cred despre o coloană de tancuri de 30 de km care se îndreaptă spre Harkov și deja am început să improvizez. M-a liniștit mesajul președintelui Zelensky, care a ieșit în fața națiunii peste câteva ore. Imaginați-vă că stați în apartament, afară e întuneric, multe mașini pline cu oameni care încearcă să fugă din Kiev și eu, un civil, m-am pomenit pentru prima oară într-o asemenea situație. Atunci a ieșit președintele Zelensky și a spus că cei care nu participă la apărarea orașului să stea în casă. Acest lucru m-a ajutat deoarece am primit un indiciu, ce să fac și pe cine să ascult. În primele zile când am înțeles că totul este destul de serios, atunci ne-am ocupat cu organizarea și dotarea adăposturilor antiaeriene. Noi stăm într-o clădire mare, avem un adăpost după proiectele din timpul lui Stalin și am deschis acest adăpost, l-am dotat cu cele necesare, am construit paturi supra-etajate și mulți dintre vecini au stat acolo, eu nu am stat în acel adăpost din cauza pisicilor, a trebuit să stau cu ele acasă. Toți vecinii care aveau copii au stat acolo timp de o lună.

TVR MOLDOVA: Apropo de președintele Zelensky. Propaganda rusă, dar și mulți analiști sau chiar politicieni din întreaga lume nu-l tratau cu seriozitate când și-a anunțat candidatura și mai ales când a câștigat alegerile prezidențiale. Cum va intra în cărțile de istorie a Ucrainei și de Istorie Universală, Volodimir Zelensky?

Michael Sheitelman: Toți au greșit atunci când nu l-au tratat cu seriozitate. Eu în calitate de consultant politic, așa cum m-ați prezentat, în anul 2019 când Zelensky a devenit președinte eu am lucrat cu un alt candidat. Atunci când a fost anunțat că Zelensky își va înainta candidatura, în noaptea de Anul Nou când a devenit clar că el va merge în alegeri, eu în staff-ul nostru am spus că el va învinge. Am spus că trebuie să mergem spre el pentru că el va câștiga, mulți au contestat atunci, dar pentru mine era clar acest lucru. După 30 de ani de experiență poți face deja niște estimări și era clar că nici Poroșenko nici Timoșenko nu puteau să-l împiedice să câștige acele alegeri. La acel moment am consultat sondajele sociologice, nu doar despre el, dar în general care era atmosfera la nivelul populației și eu am făcut diferite focus grupuri și era clar că atunci când vine cineva din afara politicii el câștigă, dacă la acel moment ar fi candidat Vakarciuk, liderul Formației Okean Elizî, el ar fi câștigat. În acel moment era important să candideze cineva din afara politicii, un om popular în rândul populației, iar la acel moment erau doi Vakarciuk și Zelensky, mai era Kliciko, dar el era ocupat fiind primar al Kievului, de aceea era clar că el va câștiga alegerile. Bineînțeles nimeni nu știa cum va acționa Zelensky în timpul războiului. Până la război el a fost un simplu președinte, un președinte obișnuit ca și toți ceilalți care au condus Ucraina, nici prea bun nici prea prost. De aceea și ratingul său cădea, dar nu dramatic. Dacă ar fi avut loc alegeri cu o lună înainte de război și el ar fi candidat pentru al doilea mandat cu siguranță ar fi câștigat din nou, era destul de popular. Ceea ce s-a întâmplat după începutul războiului și comportamentul său, este ceva unic și din punct de vedere al destinului unui om, care acum trei ani nu era cunoscut în lume, iar acum se întâlnește cu marii lideri ai lumii la G7, este primit în toate capitalele lumii, acesta este unul dintre meritele sale. Bineînțeles este meritul armatei, a conducerii acesteia, a clasei politice per ansamblu, administrațiile locale, primarii orașelor care răspund despre tot ce se întâmplă în aceste teritorii, imaginați-vă ce înseamnă să conduci un oraș în timp de război, cu distrugeri și este însuși meritul poporului care s-a ridicat să-și apere țara. De aceea rolul personal al președintelui Zelensky este mare, încă nu știm ce loc va ocupa el în istorie deoarece istoria încă nu s-a terminat, istoria lui Zelensky nu s-a terminat și istoria războiului nu s-a încheiat, încă de aceea nu putem face niște totaluri. Dacă mă întrebați ce îmi doresc eu, atunci eu l-aș sfătui după ce vom învinge în acest război să-și dea demisia și să se ducă să joace în filme, aceasta mi-aș dori eu. Aceasta ar fi cea mai frumoasă istorie din ultimii 100 de ani.

TVR MOLDOVA: Michael, aș vrea să revenim la data de 24 februarie 2022, noi deja am văzut renumitele săgeți ale lui Lukașenko și toate planurile rusești care au ajuns în presa internațională. Știm că Putin își dorea să facă un coridor terestru Herson-Nikolaev-Odesa și să facă joncțiunea cu trupele ruse din regiunea transnistreană, ei nu se feresc nici în show-urile lor propagandistice să spună despre asta. Din punctul Dvs. de vedere ei s-ar fi oprit la Nistru sau ar fi înaintat până la Prut, până la granițele Uniunii Europene?

Michael Sheitelman: Bineînțeles ei își doreau să ocupe și R. Moldova, în general planul lor care încă nu a fost abrogat, doar că nu-l pot realiza din cauza rezistenței armatei ucrainene, planul lor era la suprafață, eu nu am acces la documente secrete dar din comportamentul liderilor ruși din ultimii ani reiese că ei își doreau refacerea URSS-ului, alipind diferite țări prin diferite metode. Unele țări să fie alipite prin diferite revoluții inspirate de FSB apoi voluntar alipite la Rusia, iar unele prin forță în cazul Ucrainei și al Moldovei. Cu siguranță ei își doreau să ocupe Chișinău, aici nu există nici un dubiu. Dacă armata ucraineană nu ar fi reușit să se opună vehement invaziei eu nu cred că Moldova ar fi avut suficiente forțe militare pentru a se opune mașinăriei militare rusești, vorbim despre situația la momentul 24 februarie 2022. Din punctul meu de vedere R. Moldova a fost salvată de un concurs de situații, scufundarea Crucişătorului „Moscova”, nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră a făcut imposibilă debarcarea de trupe ruse în Odesa, flota rusă a rămas fără sisteme de apărare anti-rachetă, deoarece această navă era în primul rând un sistem antiaerian, flota fără un asemenea sistem este o grămadă de fiare. Navele rusești când încercau să se apropie de țărm, erau lovite de rachete și scufundate. A doua situație favorabilă Moldovei a fost eliberarea Insulei Șerpilor de către armata ucraineană, un punct strategic care putea sigura navigarea în regiune.

TVR MOLDOVA: Aș vrea să revenim la regiunea transnistreană, care va fi soarta liderilor de acolo care se declară pro-ruși după ce Ucraina va învinge în acest război?

Michael Sheitelman: Cred că în cazul victoriei, victoria încă nu este clară de aceea vorbesc atent despre ea, dar în cazul unei mari victorii, sub acest termen înțelegem eliberarea întregului teritoriu ucrainean, poate nu toate la pachet, dar în cazul unor teritorii este vorba despre eliberare în cazul altora se semnează anumite acorduri cu Rusia privind planurile de retragere a rușilor timp de un an doi, trei, ca variantă de tranziție, în acest caz eliberarea Transnistriei de ruși devine prima opțiune pe agenda europeană. Se va pune problema ce reprezintă armata rusă din Transnistria cum a spus liderul Creștin-democraților germani, nu mai există linii roșii în relația cu Moscova. Aceasta va fi poziția și în chestiunea transnistreană, dacă nu mai există linii roși când se discută despre Ucraina, de ce ar exista linii roșii în relația cu Transnistria. Nu demult am aflat unele lucruri foarte interesante de la acești lideri care se autointitulează miniștri, conducători ai regiunii transnistrene, așa zisul ministru de externe al Transnistriei s-a adresat Kremlinului în privința contingentului de pacificatori din regiune și a cerut ca acesta să fie suplinit deoarece în acordul de încetare a focului ar fi fost trecuți 3000 de militari, iar în realitate sunt doar 540, un asemenea număr de soldați ruși mor zilnic pe câmpurile ucrainene. Un asemenea contingent nu reprezintă mare lucru pentru armata ucraineană dacă R. Moldova ar cere ajutor. De aceea situația lor este complicată, nu poate fi executată rotația, dacă R. Moldova și Ucraina se vor apuca să blocheze toate căile de acces, ei nu pot zbura, nu pot să-și asigure logistica nu vor rezista mult. Noi așa intenționăm să eliberăm Crimeea, pur și simplu să detonăm podul de peste strâmtoarea Kerci și să tăiem căile de acces pe uscat și așa se vor preda rapid. De aceea eu cred că problema transnistreană se va rezolva foarte rapid în cazul victoriei Ucrainei în acest război. Belarus va fi o problemă mult mai complicată pentru Europa, problemă care va trebui rezolvată, Transnistria este o problemă mai simplă.

TVR MOLDOVA: În ultimul an în Republica Moldova, mai ales după ce Ucraina a demonstrat că se poate opune Rusiei încă în luna mai a anului 2022, președintele Zelensky a declarat în Parlamentul European că Moscova a elaborat un alt plan, hibrid de înlăturare a puterii pro-europene de la Chișinău. Mult se vorbește despre Ilan Șor condamnat la 15 ani de închisoare care încearcă să destabilizeze situația din Republica Moldova, mai există forțe pro-ruse care încearcă să se impună la Chișinău. În calitate de consultant politic ce sfaturi aveți pentru autoritățile de la Chișinău pentru a contrapune acestor mișcări?

Michael Sheitelman: Nu știu în ce măsură autoritățile au început să acționeze, deoarece eu am fost în R. Moldova, dar pe un termen foarte scurt. Primul lucru este accesul la presa rusă, nu presa de limbă rusă, dar însuși presa care vine de la Moscova. Ucraina a întrerupt accesul la presa rusească treptat încă din 2017. Abia prin anii 2017-2018 au început a fi interzise rețelele sociale Odnoklassniki și Vkontact și așa toți au trecut pe Facebook. Inițial au fost unele mici proteste, dar oamenii s-au reorientat rapid. Numărul abonaților Facebook în Ucraina a ajuns la 13 milioane de la trei milioane în doar o lună. Astfel oamenii au uitat foarte rapid de rețelele sociale rusești, apoi au fost interzise toate sursele media rusești, nu doar Pervîi Kanal care era deja interzis, dar și sursele media de pe Internet și toate rețele lor. Atunci s-au agitat doar o lună, trebuie să înțelegeți că la noi era foarte mulți simpatizanți ai Rusiei, erau orașe întregi unde erau simpatizați ai Moscovei. Eu discut cu oameni din acele orașe care s-au refugiat la Kiev și ei spun că dacă până la război în orașul lor ar fi avut loc un referendum, majoritatea ar fi fost de partea Rusiei, iar din momentul în care au căzut primele rachete noi am înțeles ce reprezintă lumea rusă. În tot acest timp când au fost interzise sursele media rusești când Ucraina nu a mai stat în sfera de influență a media ruse cam de prin 2016, numărul adepților UE și NATO a crescut cu 20%, iar al celor care simpatizau Rusia a scăzut cu aceleași 20 la sută. Acest indicator s-a obținut timp de șase ani. Aceasta într-o țară în care Ianukovici a fost președinte. La alegerile parlamentare din 2019 partidele pro-ruse și aici nu mă refer la partide care își doreau alipirea la Rusia, dar toate partidele care optau pentru relații apropiate cu Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan au obținut împreună doar 15% din sufragii, anterior ei acumulau majorități confortabile. Principalul lucru care trebuie făcut, este stoparea tuturor surselor de informare rusești care vin de la Moscova, în rest aveți de toate, aveți regim liberalizat de vize, căi ieftine de acces în Europa și presă pro-europeană. Vă asigur că în câțiva ani numărul simpatizanților Rusiei se vor diminua de două ori dacă vor fi interzise complet sursele ruse de informare, da oamenii pot utiliza VPN, dar numărul acestora este foarte mic.

TVR MOLDOVA: Aș vrea să vă întreb de ce propaganda rusă poate controla în continuare mințile oamenilor noștri, este vorba de vreun know-how, ei sunt puternici sau noi suntem slabi?

Michael Sheitelman: Ei sunt foarte puternici. În interiorul Rusiei ei controlează total situația. Sunt puternici din două motive, primul: au fost investiți bani enormi și i-au cumpărat pe toți cei mai buni care au vrut să se vândă. Nu toți dintre cei mai buni au acceptat să se vândă, dar s-au adresat tuturor celor mai buni. Cei mai buni jurnaliști, speakeri, lucrători din propagandă au fost ofertați, jumătate au acceptat, altă jumătate au refuzat. Să-l luăm pe Soloviov care este simbolul propagandei ruse, el era unul dintre cei mai buni jurnaliști ruși, la Radio Ploaia de Argint, cu emisiuni la TV, un jurnalist din sfera liberală cândva. Konstantin Ernst, acest „Goebbels” al zilelor noastre cândva un producător foarte talentat care cândva turna filme foarte bune de nivel european, acum toarnă doar propagandă. A primit o ofertă pe care nu a putut să o refuze. Un alt element este faptul că au monopolizat piața media, acolo nu mai există loc și oamenii nu au de ales să privească propagandă sau să privească altceva. De aceea în Rusia pentru Putin sunt 80% iar în R. Moldova mai puțin, deoarece la voi sunt surse media de alternativă. Din cauza că propaganda rusă este făcută bine, cu talent, este foarte greu de luptat cu ea, din acest motiv este nevoie de închis complet toate sursele. Eu personal am experiența de a lupta cu propaganda rusă în Letonia. Am coordonat câteva surse media unul dintre canale era un canal de limbă rusă, cel mai mare la acel moment canal de limbă rusă din Letonia. La acel moment sursele media ruse din Letonia nu erau interzise și oamenii puteau alege ce să privească Pervîi Kanal sau acest canal de limbă rusă care aducea anti-propagandă. Bugetele erau total diferite. Bugetul Pervîi Kanal era de un miliard de dolari, jumătate veneau din bugetul de stat și jumătate din publicitate, iar noi aveam la dispoziție doar trei milioane de dolari din publicitate, Letonia este o țară mică de aceea ce am reușit aceea am adunat. Totuși datorită talentului jurnaliștilor din Letonia am ajuns să avem aproape același rating. Dacă la acel moment autoritățile ar fi înțeles cât de mare pericol reprezintă Rusia ar fi interzis Pervîi Kanal și populația s-ar fi reorientat spre alte surse media.

TVR MOLDOVA: Duminica trecută la Chișinău a avut loc Adunarea Națională „Moldova Europeană” cum s-a văzut de la Kiev și din alte orașe acest eveniment și ce ecouri a stârnit ?

Michael Sheitelman: Am salutat acest eveniment, eu chiar am avut un stream pe canalul meu de YouTube, mulți întrebau ce se întâmplă în R. Moldova, unii din R. Moldova răspundeau ce eveniment are loc. Ca și mesaj a fost unul foarte puternic deoarece imaginea era foarte frumoasă și profundă, un număr impresionant de oameni care s-au adunat dacă ne raportăm la dimensiunile țării. R. Moldova este privită prin prisma a câțiva factori, primul este Maia Sandu care reprezintă vectorul pro-european care optează pentru integrarea în UE și în același timp este prezent și factorul pro-rus. De aceea am privit cu plăcere acest eveniment, noi am devenit foarte selectivi din punct de vedere politic și majoritatea dintre ucraineni au perceput acest eveniment ca pe unul optimist, înseamnă că suntem frați în viziunea pro-europeană.

TVR MOLDOVA: Pe 1 iunie la Chișinău va avea loc Summitul Comunității Politice Europene unde vor veni peste 40 de lideri din Europa, este așteptat și președintele Volodimir Zelensky. Despre credeți că ar trebui să discute președinții Maia Sandu și Volodimir Zelensky cu liderii europeni?

Michael Sheitelman: Pentru R. Moldova sunt câteva puncte cheie. Primul punct vizează economia. Pentru Europa R. Moldova nu este un teritoriu prea mare pentru un plan economic profund de refacere a republicii, nu ar fi un plan prea costisitor pentru Europa. Cred că este real de a convinge liderii occidentali că un plan de redresare profundă a economiei Republicii Moldova este real. Eu am vizitat R. Moldova în luna noiembrie a anului trecut și am vizitat țara voastră doar zi, timp în care am reușit să discut cu doi taximetriști și i-am întrebat care este situația în țară. Mi s-a răspuns că sunt deconectări de energie electrică, eu care veneam de la Kiev nu am înțeles de ce la voi se deconectează, deoarece în Ucraina lumina era întreruptă din cauza bombelor rusești. Pentru ca oamenii să vrea să meargă în Europa, cei din UE trebuie să vină și să spună că noi vrem să vă ajutăm să faceți, asta și asta și atunci oamenii vor dori să meargă spre Europa. Al doilea punct important ar trebui să fie consolidarea sistemului de securitate, de ce nu perspectiva de aderare a Moldovei la NATO, pentru că în cazul intrării Ucrainei în Alianță veți rămâne ca o insulă. Și încă un punct ar putea fi adoptarea pentru R. Moldova a modelului cipriot. Atunci când Cipru a aderat la UE s-a pus problema Ciprului de Nord acolo unde sunt trupe turcești. Atunci a existat ideea de a desfășura referendumuri în ambele părți ale Ciprului despre integrarea în UE și astfel dispărea acea linie de demarcare între cele două părți. Poate ar fi cazul discutării unui asemenea scenariu și în cazul R. Moldova. Astfel populația din regiunea transnistreană ar fi pusă în fața alegerii să stea în continuare în izolare, sau să meargă spre Europa. După aceasta ar trebui să înceapă campanii de informare despre aceste referendumuri.

TVR MOLDOVA: Și o ultimă întrebare, în R. Moldova ca și în Ucraina activează Biserica Ortodoxă supusă canonic Patriarhiei de la Moscova care este condusă de către patriarhul Kiril, în viață Vladimir Gundeaev. Din experiența Ucrainei reprezintă această organizație o amenințare la adresa statalității R. Moldova ?

Michael Sheitelman: Despre Moldova nu prea pot să spun, dar în Ucraina lucrurile s-au schimbat cardinal în timpul războiului, sincer să fiu subestimam poziția ucrainenilor și nu credeam că în număr atât de mare se vor dezice de Biserica ortodoxă supusă Moscovei. Credeam că este o problemă minoră, și am făcut un sondaj pe sursele mele în momentul în care reprezentanții cultului care se supun Patriarhiei Moscovei erau evacuați din Kievo Pecerskaya Lavra, împotriva acestei evacuări au fost doar 2% din toți care au participat la sondaj. Și aceștia erau oameni care frecventau acest cult religios, dar războiul a schimbat tot. Eu credeam că poate nu e momentul, că pe timp de război acest lucru nu trebuie făcut, populația a spus că de fapt mai demult trebuia de acționat. Toți care au fost spioni, agenți ai Moscovei au fost arestați, cei care își îndeplineau cinstit atribuțiile au fost lăsați în pace. Influența Bisericii Ortodoxe supuse Moscovei a fost redusă la zero. În R. Moldova probabil lucrurile stau altfel.

TVR MOLDOVA: Vă mulțumim!