Cei mai mari afluenţi ai râurilor Prut şi Nistru riscă să dispară de pe hartă. Din cauza schimbărilor climatice dar şi a indiferenţei autorităţilor, în ultimii ani nivelul apei a scăzut dramatic şi, pe unele porţiuni, cursurile de apă au secat. Hidrologii au emis avertizări de cod galben, portocaliu şi chiar roşu de secetă, avand n vedere că unele râuri din Republica Moldova au rămas cu doar 15% din debitul obişnuit de apă în această perioadă.
Botna, unul dintre cei mai mari afluenţi ai Nistrului, se întinde pe o lungime de 152 de kilometri şi trece prin raioanele Străşeni, Ialoveni şi Căuşeni. Râul e sub cod roşu de secetă hidrologică, iar în unele zone apa a dispărut în totalitate.
NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: Râul Botna trece chiar prin centrul satului Ruseștii Noi și desparte localitatea în două. În această zonă, ca pe alte porţiuni ale cursului de apă, albia e plină de noroi si nu depăşeşte lăţimea de un metru. Dar pentru că vegetaţia nu e atât de abundentă, aici putem vedea apa curgătoare.
Sătenii îşi amintesc cu nostalgie de timpurile când nivelul apei le permitea să se scălde şi să pescuiască în Botna. În unele locuri, râul avea o adâncime şi de doi metri.
De mai bine de jumătate de secol, însă, albia Botnei dar şi izvoarele râului nu au mai fost curăţate. Mulţi au profitat de nepăsarea autorităţilor şi au săpat bazine de acumulare care se alimentează din râu. Seceta şi lipsa de precipitaţii şi-a pus, de asemenea amprenta, iar acum, nivelul apei a atins cote îngrijorătoare. Peştele a dispărut, practic, pe toată lungimea râului. Într-o stare similară sunt şi ceilalţi afluenţi ai Prutului şi Nistrului.
DUMITRU BULAT, şef laborator ihtiologie şi acvacultură, Institutul de Zoologie, USM: Situaţia e catastrofală în ziua de azi. Şi având în vedere codul acesta portocaliu, cu codul roşu, situaţia încă mai tare se va deteriora pentru că volumul şi aşa mic de apă, el se va micşora şi mai mult. Pe acest fundal ce va fi, se va încălzi apa şi mai mult, cu cât apa se încălzeşte mai repede scade concentraţia de oxigen şi asta duce la asfixierea hidrobionţilor şi la moartea lor.
Autorităţile spun că au un plan de salvare a râurilor mici din Republica Moldova, iar programul de împădurire a ţării e primul pas în acest sens. În plus, la toamnă, vor începe lucrările de curăţare a izvoarelor şi albiei primilor doi afluenţi ai Nistrului şi Prutului.
RADU CAZACU, director adjunct, Agenţia "Apele Moldovei": În acest an începem lucrările pe Botna, afluentul de dreapta a fluviului Nistru şi pe râul Lăpuşna, afluentul de stânga a râului Prut. Ulterior vom elabora proiecte şi pe alte râuri.
Lucrările vor fi realizate printr-un program guvernamental de până la doi ani şi vor costa 45 de milioane de lei. Autorităţile sunt în căutarea unor soluţii şi pentru reglementarea activităţii bazinelor şi lacurilor de acumulare dar şi pentru diminuarea poluarii cursurilor de apă.
Meteorologii au emis avertizări Cod roşu de secetă hidrologică pentru trei râuri din nordul şi centrul ţării, care au rămas cu doar 15% din debitul obişnuit de apă în această perioadă. Alte patru râuri sunt acum sub Cod portocaliu, având un debit de apă scăzut până la 30% faţă de normal.
În acelaşi timp, Serviciul Hidrometeorologic a prelungit Codul galben pentru Nistru, Prut, dar şi alte râuri mici. Avertizarea hidrologică rămâne valabilă până pe 2 iulie, timp în care populaţia şi agenţii economici sunt îndemnaţi să consume raţional resursele de apă.
