Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeani, susține că nu a avut pârghii legale pentru a interveni înainte ca fostul președinte al Adunării Populare a UTA Găgăuzia să ajungă în regiunea transnistreană chiar dacă autoritățile au cunoscut modul în care acesta s-a deplasat. Precizările au fost făcute de șeful IGP într-o emisiune la RadioMoldova.
Potrivit lui Cernăuțeanu, în perioada respectivă, măsurile aplicate în cazul lui Dmitri Constantinov erau limitate, iar legea nu permitea acțiuni de monitorizare sau reținere fără o autorizare judecătorească.
„Unica solicitare sau interdicție care era în raport cu domnul Constantinov era nepărăsirea teritoriului Republicii Moldova. În rest, până la data pronunțării sentinței de condamnare de către instanța de judecată, această persoană avea libertatea să se deplaseze în oricare direcție pe teritoriul Republicii Moldova, fără nicio restricție”, a declarat șeful Poliției.
„Orice acțiune făcută de poliție până la data de 26 (decembrie, data condamnării - n.r. ) - filaj, căutare, reținere - , toate acestea erau în afara cadrului legal. (…) Angajații care ar fi făcut astfel de acțiuni fără autorizare erau pasibili de răspundere penală pentru filaj ilegal sau alte acțiuni speciale de investigații ilegale”, a spus Cernăuțeanu.
Șeful IGP a mai precizat că poliția a reconstruit ulterior traseul parcurs de Constantinov, fără a se baza pe informații neoficiale.
„Noi am stabilit traseul din ziua de 25, începând cu orea 10. Unde s-a deplasat, unde a coborât dintr-un mijloc de transport, unde a urcat în alt mijloc, unde a schimbat al treilea mijloc de transport, cum a ajuns în regiunea transnistreană”, a detaliat Viorel Cernăuțeanu.
Dmitri Constantinov, fost președinte al Adunării Populare a UTA Găgăuzia și aliat al fugarului Ilan Șor, a fost condamnat pe 26 decembrie de Judecătoria Comrat la 12 ani de închisoare pentru abuz de putere și delapidare.
Ancheta a stabilit că, în perioada 2017–2020, Constantinov ar fi autorizat transferuri ilegale de bani și contracte fictive, cauzând prejudicii de peste 46 de milioane de lei.