Guvernul Tofan a pornit mai multe motoare ale economiei şi a atras multe investiţii. Însă aceste lucruri nu s-au transformat deocamdată în bunăstare pentru cetăţeni. Sunt semne că va creşte inflaţia, iar o parte a banilor pentru dezvoltare trebuie să meargă pentru compensaţii la energie. Totuşi o perioadă de 100 de zile este prea scurtă pentru concluzii definitive, mai ales pentru reformele mari care necesită timp, spun experţii.
ANDREI CURĂRARU, expert în Politici Publice și Securitate, WatchDog: Din păcate, domnul Tofan şi-a propus să vină ca un lider strateg, care să dezvolte pe termen lung R. Moldova, dar s-a dovedit că trebuie să fie în primul rând lider pompier. Dar este un bun raport care arată realizările clare, inclusiv şi pe misiunea europeană, multe proiecte iniţiate, mai mult de 18 care trebuie să repornească economia RM.
STAS MADAN, analist economic, Expert-Grup: Chiar dacă am avut o prezentare de la Guvern, în continuare există mai multe neclarităţi în privinţa acelor proiecte investiţionale din Planul de Creştere, despre modul cum au fost selectate şi în ce orizont de tip vor fi implementate. Pe de altă parte, pe agenda de reforme, s-a continuat şi lucrurile s-au mişcat pe o dinamică care a fost apreciată pozitiv de UE... S-a făcut o nouă debursare de resurse. Probabil că cel mai bine vom vedea filozofia socio-economică a Guvernului Tofan la elaborarea bugetului pentru anul viitor. Guvernul anterior a plecat în mijlocul unor reforme importante, cum ar fi politica bugeta-fiscală. Cea propusă de Guvernul Tofan este mai puţin ambiţioasă, dar care a găsit mai mult consens în societate, consideră expertul Stas Modan. Cele 100 de zile ale Guvernului Tofan se remarcă şi prin multe iniţiative. Ele, însă, trebuie să genereze şi rezultate concrete. STAS MADAN, analist economic, Expert-Grup: Spre exemplu simplificarea lucrurilor pentru mediul de afaceri, acel tip de întreprinderi „START” pentru micii agricultori, care în principiu este o iniţiativă pozitivă. Se doreşte optimizarea sectorului public. E interesant însă cum se va realiza acest lucru în condiţiile în care integrarea în UE cere şi mai multă presiune administrativă şi birocratică. Nu trebuie mai puţini oameni, dar mai mulţi. Şi în general aceste optimizări trebuie făcute foarte atent. Un domeniu problematic este cel al apărării şi al securităţii cibernetice.
ANDREI CURĂRARU, expert în Politici Publice și Securitate, WatchDog: Vedem faptul că reacţia noastră este destul de limitată, avem doar începutul unui sistem de apărare antidronă decât un sistem bine pus la punct. Dar şi aici sunt progrese. Am semnat acel acord de cooperare militară cu Ucraina şi România. Mai avem unul cu Franţa. Am văzut miniştri care ştiu să comunice mai bine şi alţii care practic sunt absenţi din spaţiul public. Ca exemplu pozitiv ar fi ministrul Mediului, iar ca un exemplu negativ - ministrul Justiţiei, care care practic a fost absent din spaţiul public. În acelaşi timp, ne dăm seama că prin Ministerul Justiţiei trec mii de proiecte legislative care ţin de Aquis-ul comunitar.
