Casa Albă a întocmit un fel de listă a țărilor NATO „neascultătoare și cuminți”, în contextul în care administrația Trump caută modalități de a sancționa aliații care au refuzat să susțină războiul împotriva Iranului. Inițiativa, la care oficialii au lucrat înaintea vizitei șefului NATO, Mark Rutte, la Washington în această lună, include o prezentare generală a contribuțiilor statelor membre la alianță și le clasifică pe categorii, potrivit a trei diplomați europeni și unui oficial american din domeniul apărării familiarizați cu planul, relatează Politico.
Este cel mai recent semn că președintele Donald Trump intenționează să-și pună în aplicare amenințările împotriva aliaților care nu îi respectă dorințele. Și reprezintă un alt punct de presiune asupra alianței din ce în ce mai fragilă, care a fost zdruncinată de atacurile lui Trump — de la încercarea sa de a anexa Groenlanda până la avertismentul privind o retragere completă din pact, potrivit Digi24.ro.
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a lansat această idee generală în decembrie. „Aliații exemplari care își intensifică eforturile, precum Israelul, Coreea de Sud, Polonia, din ce în ce mai mult Germania, țările baltice și altele, vor beneficia de o atenție specială din partea noastră”, a declarat el. „Aliații care încă nu își îndeplinesc obligațiile în materie de apărare colectivă vor suporta consecințele.”
Unul dintre diplomați a afirmat că lista părea să reflecte acest concept. „Casa Albă are o listă cu cei cuminți și cei neascultători, așa că bănuiesc că raționamentul este similar”, a spus persoana respectivă.
Potrivit surselor citate, administrația păstrează tăcerea în privința detaliilor, în timp ce analizează diferite opțiuni. De asemenea, oficialii nu au oferit prea multe lămuriri cu privire la natura favorurilor sau a consecințelor.
„Se pare că nu au idei foarte concrete… când vine vorba de sancționarea aliaților neascultători”, a declarat un alt oficial european, căruia, la fel ca și altora, i s-a acordat anonimatul pentru a discuta chestiuni diplomatice sensibile. „Trimiterea de trupe este o opțiune, dar asta pedepsește în primul rând Statele Unite, nu-i așa?”.
Casa Albă și-a exprimat clar frustrarea față de aliați. „În timp ce Statele Unite au fost mereu alături de așa-zișii noștri aliați, țările pe care le protejăm cu mii de soldați nu ne-au fost alături pe parcursul operațiunii «Epic Fury»”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, referindu-se la denumirea operațiunii dată de Pentagon. „Președintele Trump și-a exprimat clar părerea cu privire la această dinamică nedreaptă și, așa cum a spus el, Statele Unite nu vor uita acest lucru.”
NATO nu a răspuns la solicitarea de a face un comentariu.
Există puține alte alternative pentru retragerea trupelor americane din Europa, așa că orice plan posibil ar implica probabil mutarea acestora dintr-o țară în alta. Chiar și în acest caz, o astfel de mutare s-ar putea dovedi costisitoare și de durată.
Nu este clar care țări se încadrează în fiecare categorie sau dacă Rutte este la curent cu această inițiativă. Însă România și Polonia ar putea ajunge să fie printre cei mai mari beneficiari, întrucât ambele țări rămân în grațiile liderului de la Casa Albă și ar primi cu bucurie mai multe trupe americane, notează sursa citată.
Guvernul polonez, care se numără printre țările cu cele mai mari cheltuieli pentru apărare din cadrul NATO, suportă deja aproape integral costurile legate de găzduirea celor 10.000 de soldați americani staționați acolo. Iar baza aeriană Mihail Kogălniceanu din România, recent extinsă, dispune de spațiu pentru găzduirea unui număr și mai mare de soldați americani.
Hegseth a folosit inițial expresia „aliat model” pentru a se referi la partenerii NATO care își majoraseră cheltuielile pentru apărare în conformitate cu obiectivele de 5% ale alianței, promovate de Trump. Oficialii au făcut referire la aceasta și în Strategia de Apărare Națională.
Departamentul Apărării „va acorda prioritate cooperării și colaborării cu aliații exemplari care își aduc contribuția la apărarea noastră colectivă”, a declarat Pentagonul într-un comunicat. „Astfel, îi vom sprijini pe acești aliați pe măsură ce își intensifică eforturile în apărarea intereselor noastre comune, consolidând în același timp stimulentele pentru ca și alți aliați să își aducă contribuția.”
Conform celor doi oficiali europeni familiarizați cu planul, acest concept ar putea oferi Statelor Unite posibilitatea de a retrage trupele, exercițiile comune sau contractele de vânzări militare de la aliații considerați „răi” și de a le acorda celor „buni”. De asemenea, potrivit celui de-al treilea diplomat, Hegseth a folosit termenul de „aliat model” în cadrul întâlnirilor cu membrii NATO.
Și i-ar oferi lui Trump mai multe instrumente pentru a face distincția între membrii care au susținut eforturile SUA în Iran — cum ar fi încetarea blocadei impuse de Teheran asupra Strâmtorii Ormuz și acordarea permisiunii de utilizare a bazelor militare — și cei care nu au făcut-o.
În timp ce Spania și aliații săi, precum Regatul Unit și Franța, au respins sau au amânat solicitările de ajutor din partea Statelor Unite, România și câteva țări mai mici au permis Statelor Unite să utilizeze bazele lor aeriene. De asemenea, Bulgaria a sprijinit în mod discret operațiunile logistice americane din Orientul Mijlociu.
Spania se afla deja în conflict cu administrația Trump pentru că a respins obiectivul NATO privind alocarea a 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, la summitul Alianței de la Haga de anul trecut. Cu toate acestea, oficialii au lăudat țările baltice, precum Lituania, Letonia, Estonia și Polonia, pentru că se situează în mod constant în fruntea clasamentului blocului în ceea ce privește cheltuielile militare.
„Președintele Trump a precizat pe bună dreptate că se așteaptă ca aliații și partenerii să se implice și să contribuie la asigurarea securității acestei căi navigabile vitale din Orientul Mijlociu”, a declarat Elbridge Colby, șeful departamentului de politici al Pentagonului, în fața aliaților NATO în această lună, în cadrul unei reuniuni virtuale a miniștrilor apărării la care Hegseth a refuzat să participe.
Însă există puține precedente în ceea ce privește luarea unor astfel de măsuri pentru a pedepsi aliații, iar astfel de idei se confruntă deja cu o reacție negativă la Capitol Hill.
„Nu este de ajutor când liderii americani vorbesc despre alianțele noastre cu dispreț”, a declarat marți senatorul Roger Wicker (republican din Mississippi) în cadrul unei audieri privind forțele armate americane din regiunea Indo-Pacific. „Trebuie să fim clari în privința numeroaselor beneficii politice, strategice și morale pe care țara noastră le obține din alianțele sale.”
Iar unii foști oficiali se îndoiesc că administrația Trump are capacitatea necesară pentru a gestiona o altă criză existențială pentru alianță.
„Trump și echipa sa sunt ocupați să încerce să iasă din impasul în care s-au băgat singuri”, a declarat Joel Linnainmaki, un fost oficial finlandez care a lucrat la aderarea țării la NATO în 2023. „Probabil că administrația nu are resursele necesare pentru a deschide un alt front ostil cu Europa atâta timp cât războiul continuă.”
