ot mai mulți oameni ajung la medic abia atunci când problemele de sănătate se agravează, deși controalele preventive ar putea preveni sau depista din timp afecțiuni grave. Este concluzia exprimată de medicul internist Angela Selivanov, care atrage atenția asupra importanței consulturilor regulate.
Potrivit medicului internist, populația se împarte, în general, în două categorii: cei care merg la medic doar atunci când apar simptome și cei care fac frecvent controale preventive.
„Unii se adresează doar când îi supără ceva, iar alții merg la screening-uri. Există însă și o extremă - persoane care fac prea multe analize, unele fără relevanță clinică, ceea ce poate crea dificultăți chiar și medicilor în interpretare", a explicat aceasta.
Medicul subliniază că, în mod ideal, fiecare persoană ar trebui să efectueze cel puțin o dată pe an un set de analize de rutină, chiar dacă nu prezintă simptome. Acestea include analize generale de sânge, teste biochimice, glicemia, evaluarea funcției hepatice și renale, analiza urinei și verificarea glandei tiroide. În funcție de vârstă și istoricul medical, pot fi necesare investigații suplimentare.
„Consultul medical este esențial, deoarece medicul evaluează istoricul personal și familial și stabilește un plan individual de investigații. Nu toate analizele sunt utile pentru toată lumea", a precizat Angela Selivanov.
Specialista avertizează că unele boli pot evolua fără simptome evidente. De exemplu, afecțiunile hepatice pot rămâne nedetectate ani la rând, manifestându-se doar prin oboseală sau scăderea capacității de concentrare.
„Ficatul nu doare, iar unele boli sunt descoperite întâmplător, în urma analizelor de rutină. Depistarea timpurie este crucială pentru tratament", a spus medicul.
În același timp, aceasta atrage atenția asupra tendinței tot mai frecvente de a înlocui consultația medicală cu informații obținute online sau prin inteligență artificială. „Aceste instrumente pot oferi orientare generală, dar nu pot înlocui medicul. De multe ori, pacienții ajung speriați, interpretând greșit rezultatele analizelor", a menționat Selivanov.
Printre semnalele de alarmă care nu trebuie ignorate se numără oboseala persistentă, insomnia, scăderea capacității de efort sau dificultățile de concentrare. Dacă aceste simptome persistă mai mult de una-două săptămâni, este recomandată consultarea unui medic.